sâmbătă, 14 noiembrie 2009

Informatii utile pentru studiul stiintelor

 Motto :"Învăţământul ar trebui să fie în aşa fel încât, ceea ce este oferit să fie perceput ca un dar preţios si nu ca un chin îngrozitor." Albert Einstein
In sprijinul celor care vor sa descifreze mai usor si mai placut tainele stiintei si tehnologiei, recomand website-urile citate pe aceasta pagina si-i felicit pe toti voluntarii romani care contribuie la promovarea metodelor moderne de invatare online:
http://www.stiinta.info/
http://www.scientia.ro/
http://physis.ro/
http://www.descopera.org/
http://ro.wikipedia.org/
http://www.fizica-online.go.ro/
http://www.fizicaparticulelor.ro/
http://scienzapertutti.lnf.infn.it/main2_rume.html
Appleturi java de fizica
http://www.walter-fendt.de/ph14ro/index.html 

 Pentru limba si literatura româna
http://www.carteasonora.ro/ si http://www.carteaaudio.ro/


Ce este stiinta?
Numele provine din latina - scientia insemnand cunoastere. Stiinta poate insemna suma tuturor cunostintelor acumulate in urma unor cercetari. In matematica de exemplu, cercetarile sunt obtinute din derivatii logice, presupunand mai degraba sisteme axiomatice decat o combinatie intre observatie si rationament.
Multe metode matematice au o utilitate fundamentala in stiintele empirice, ale caror fructe sunt ipotezele si teoriile.

Stiinta are doua mari dimensiuni: experimentul si teoria. In experiment se cauta o informatie, iar in teorie se dezvolta modele care explica ceea ce se observa.

Stiintele se impart in 3 mari categorii: stiinte fizice, stiintele vietii si stiinte sociale.
Astronomia, chimia, fizica, stiinta computerelor si stiintele pamantului sunt cateva din stiintele fizice.
Printre stiintele vietii se enumera: biologia, medicina, psihologia si farmacologia.
Stiintele sociale cuprind economia, lingvistica, stiintele politice si sociologia.

Psihologia se incadreaza atat in stiintele vietii, cat si in cele sociale, desi uneori este criticata in privinta metodelor stiintifice.

Fizica
Fizica este una dintre cele mai vechi discipline academice; prin intermediul unei subramuri a sa, astronomia, ar putea fi cea mai veche. Uneori sinonima cu filosofia, chimia si chiar unele ramuri ale matematicii si biologiei, de-a lungul ultimelor doua milenii, fizica a devenit stiinta moderna incepand cu secolul al XVII-lea, iar toate aceste discipline sunt considerate acum distincte, desi frontierele raman greu de definit.
Fizica, provine din limba greaca-„physikos”care inseamna „natural”, physis -„natura”.
Fizica este stiinta care studiaza proprietatile si structura materiei, formele de miscare ale acesteia precum si transformarile lor reciproce.
citeste mai mult pe http://www.descopera.org/stiinta-si-pseudostiinta/
Cum sunt definite unităţile de măsură?
http://www.scientia.ro/stiinta-la-minut/54-scintilatii-stiintifice-fizica/743-cum-sunt-definite-unitatile-de-masura.html
Cum s-a născut noţiunea de cal-putere?
http://www.scientia.ro/stiinta-la-minut/54-scintilatii-stiintifice-fizica/224-cum-s-a-nscut-conceptul-de-cal-putere.html
Ce este caloria?
http://www.scientia.ro/stiinta-la-minut/54-scintilatii-stiintifice-fizica/185-ce-este-caloria.html
Ce este energia?
Energia reprezinta capacitatea de a efectua lucru mecanic.Energia definește calitatea transformarilor și proceselor care au loc în univers, începând cu deplasarea în spațiu și terminând cu gândirea.

Unitatea și legătura formelor de mișcare a materiei, capacitatea lor de transformare reciprocă a permis măsurarea diferitelor forme ale materiei printr-o măsură comună: energia.
Energia este unul dintre cele mai importante concepte fizice descoperite de om. Înțelegerea corectă a noțiunii de energie constituie o condiție necesară pentru analiza sistemelor energetice și a proceselor energetice. Energia este o functie de stare. http://ro.wikipedia.org/wiki/Energie


Matematica elementara aplicata in fizica:
http://zonalandeducation.com/  -Java Applets and VRML(vizualizare cu Cortona 3D)
Online-Calculus. Material from pre calculus, differential, and integral calculus
http://www.online-calculus.com/
Math,Physics and Engineering - Java Applets
http://www.falstad.com/mathphysics.html#qm
Flash Animations for Physics
http://www.upscale.utoronto.ca/PVB/Harrison/Flash/index.html#class_mech


Physique et simulations numériques
Jean-Jacques ROUSSEAU-Faculté des Sciences exactes et naturelles
http://ftp.ccp14.ac.uk/ccp/web-mirrors/j-j-rousseau/enseignements/physique/02/index.html
Cuprins:
Cum incep americanii studiul fizicii ?
Intra pe http://sparklab.si.edu/

la Centrul Lemelson pentru Invenţie şi Inovare
unde sunt organizate activităţi distractive pentru promovarea stiintei, ptr. a ajuta copiii si familiile sa studieze istoria fizicii si inventivitatea. Poti juca jocuri, efectua experimente ştiinţifice, explora cu ajutorul notebook-urilor diverse fenomene, şi chiar sa inventezi!
Spark! Lab este organizat în jurul procesului de invenţie.
Activităţile sunt centrate pe etape-cheie în procesul de invenţie.
Care sunt pasii?
• Identificaţi o problemă sau o nevoie (Gândiţi)
• Desfăşurati activităţi de cercetare (Explorati)
• Conceptia de schite (Sketch it)
• Prototipuri (Creaţi-l)
• Test invenţie (Încearcă-l)
• Detaliaţi-l (Tweak it)
• Piata invenţie (Vindem)
Foarte util v-ar fi si ghidul lui Andrew Jones Zimmerman

Experimente de Fizică 
http://physics.about.com/od/physicsexperiments/u/physicsexperiments.htm#s1
Mecanica
Vectori
Cuvântul vector provine din limba latină, în care înseamnă purtător.
Modelul matematic al vectorului este un segment de dreapta orientat. adica o sageata.
În fizică, un vector este reprezentarea unei mărimi fizice vectoriale, printr-un segment orientat având următoarele elemente:
• punct de aplicaţie, reprezentând punctul în care se manifestă mărimea fizică;
• modul, proporţional cu intensitatea mărimii vectoriale respective.
• direcţie, pe care se manifestă mărimea vectorială respectivă (sau dreapta-suport a vectorului);
• sens, dat de sensul de manifestare a mărimii;
Pe scurt,vectorul reprezinta un purtator de informatie referitoare la o marime fizica(punct de aplicatie,modul,directie si sens, asa cum de exemplu la biologie, un tânţar-denumit vector, este purtatorul virusului malariei ) .
Conceptul de vector este asociat miscarii,interactiunii, obiectelor care nu-si modifica structura in timp, ce pot fi reduse la un singur punct reprezentativ(numit punct material), putând fi oricare dintre părţile obiectului. În general, ca punct reprezentativ se alege centrul geometric al obiectului, care conţine întreaga masa a obiectului, motiv pentru care se numeşte şi centrul de masă al acestuia.


Pentru obiectele, care îşi schimbă structura în timp, nu mai este posibilă descrierea mişcării lor prin intermediul vectorilor, deoarece nu mai pot fi reduse la un singur punct reprezentativ. De aceea pentru a pastra si informatia despre structura lor se foloseste conceptul de tensor, care permite descrierea nu doar a traiectoriei obiectului, ci şi a structurii obiectului pe parcursul mişcării sale.

Cunoasterea vectorilor este esentiala pentru intelegerea fizicii.

JAVA APPLET
http://id.mind.net/~zona/mstm/physics/mechanics/vectors/vectors.html

Operatii cu vectori -Aplicatii
http://www.upscale.utoronto.ca/GeneralInterest/Harrison/Flash/Vectors/UnitVectors/UnitVectors.html
http://faraday.physics.utoronto.ca/PVB/Harrison/Flash/Vectors/Add2Vectors.html

http://faraday.physics.utoronto.ca/PVB/Harrison/Flash/Vectors/DotProduct/DotProduct.html
http://faraday.physics.utoronto.ca/PVB/Harrison/Flash/Vectors/Add3Vectors.html

Produsul vectorial a doi vectori
http://ro.wikipedia.org/wiki/Produs_vectorial_a_doi_vectori
  
Ce sunt tensorii si la ce folosesc?
http://www.scientia.ro/fizica/70-mecanica/438-ce-sunt-tensorii-si-la-ce-folosesc.html


Ce este timpul?
In mod traditional, timpul e vazut ca fiind masurarea distantei dintre evenimente. El e compus din trecut, prezent si viitor. Trecutul e considerat ca fiind ceva deja intamplat si nu poate fi schimbat. Viitorul, in schimb, e considerat ca fiind disponibil unei multitudini de posibilitati. Oamenii masoara timpul folosind multe unitati, unele bazate pe evenimente reale (rotatia Pamantului, in jurul Soarelui), altele sunt arbitrare.    
http://www.descopera.org/timpul/ 

 Ce este gravitatia?
 http://www.descopera.org/ce-este-gravitatia/

Cum funcţionează legea lui Arhimede?


http://www.scientia.ro/fizica/70-mecanica/415-cum-demonstram-legea-lui-arhimede.html

Care e semnificaţia legii conservării energiei?
 Legile conservării reprezintă noţiuni fundamentale ale fizicii moderne,ale teoriei relativităţii şi mecanicii cuantice.
http://www.scientia.ro/stiinta-la-minut/54-scintilatii-stiintifice-fizica/63-ce-inseamna-conservarea-energiei.html

Vezi si:
http://www.scientia.ro/forum/index.php/board,39.0.html
Clipuri video de Fizică
Newton's Three Laws of Motion
http://www.youtube.com/watch?v=iH48Lc7wq0U


Physics

http://videos.howstuffworks.com/science-channel/31691-master-of-the-universe-stephen-hawking-on-atoms-video.htm

Teoria stringurilor

Gravitaţia şi teoria stringurilor
http://www.scientia.ro/stiinta-la-minut/54-scintilatii-stiintifice-fizica/315-gravitatia-si-teoria-stringurilor.html

Teoria relativitatii pe intelesul tuturor
http://www.scientia.ro/fizica/78-teoria-relativitatii.html

Moştenirea lui Albert Einstein este una solidă, profundă şi răsunătoare, iar realizările sale îl plasează, alături de Galileo Galilei şi Sir Isaac Newton, în galeria restrânsă a oamenilor de ştiinţă care au schimbat profund şi radical modul în care înţelegem şi ne raportăm la Univers. Dar ideile ştiinţifice revoluţionare au nevoie de timp pentru a pătrunde în conştiinţa publicului larg. Poate peste încă 100 de ani, oamenii vor considera relativitatea spaţiului şi timpului la fel de normală cum ni se pare nouă astăzi rotaţia zilnică a Pământului în jurul propriei axe. Poate că până atunci, călătoria între stele va deveni la fel de obişnuită cum este în prezent zborul cu avionul. Albert Einstein a fost cu certitudine un om al tuturor timpurilor
1-Despre Albert Einstein
http://www.scientia.ro/fizica/78-teoria-relativitatii/469-relativitatea-1-despre-albert-einstein.html
2-Principiul relativităţii
http://www.scientia.ro/fizica/78-teoria-relativitatii/473-relativitatea-2-principiul-relativitatii.html
3-Timpul şi spaţiul
http://www.scientia.ro/fizica/78-teoria-relativitatii/481-relativitatea-3-deformarea-timpului-si-a-spatiului.html
4-Paradoxul garajului
http://www.scientia.ro/fizica/78-teoria-relativitatii/483-relativitatea-4-simultaneitatea-in-teoria-relativitatii-paradoxul-garajului.html
5-Miuonii şi supernovele
http://www.scientia.ro/fizica/78-teoria-relativitatii/675-relativitatea-5-dilatarea-timpului-miuonii-razele-cosmice-supernovele.html
6-Paradoxul gemenilor
http://www.scientia.ro/fizica/78-teoria-relativitatii/676-relativitatea-6-cum-functioneaza-paradoxul-gemenilor.html
si Experimentul Hafele-Keating
http://www.scientia.ro/fizica/78-teoria-relativitatii/675-relativitatea-5-dilatarea-timpului-miuonii-razele-cosmice-supernovele.html
De ce nimic nu poate călători mai rapid decât viteza luminii?
http://www.scientia.ro/fizica/78-teoria-relativitatii/677-de-ce-nimic-nu-poate-calatori-mai-rapid-decat-viteza-luminii.html
Teoria relativităţii pe înţelesul tuturor - 1
http://www.scientia.ro/fizica/78-teoria-relativitatii/467-teoria-relativitatii-pe-intelesul-tuturor-1.html
Teoria relativităţii pe înţelesul tuturor - 2
http://www.scientia.ro/fizica/78-teoria-relativitatii/475-teoria-relativitatii-pe-intelesul-tuturor-2.html
Teoria relativităţii pe înţelesul tuturor - 3
http://www.scientia.ro/fizica/78-teoria-relativitatii/477-teoria-relativitatii-pe-intelesul-tuturor-3.html
Teoria relativităţii pe înţelesul tuturor - 4
http://www.scientia.ro/fizica/78-teoria-relativitatii/473-relativitatea-2-principiul-relativitatii.html
Teoria relativităţii pe înţelesul tuturor - 5
http://www.scientia.ro/fizica/78-teoria-relativitatii/485-teoria-relativitatii-pe-intelesul-tuturor-5.html
eclipsa de soare care confirma deviaţia traiectoriei luminii prezisă de ecuaţiile lui Einstein
Teoria relativităţii pe înţelesul tuturor - 6
http://www.scientia.ro/fizica/78-teoria-relativitatii/486-teoria-relativitatii-pe-intelesul-tuturor-6.html

Functionarea sistemelor de ghidare GPS(Global Positioning System)
http://www.stiinta.info/podcast-5-minute---teoria-relativitatii-pe-intelesul-tuturor---partea-i/news/898/103/
Greşelile lui Albert Einstein (1)
http://www.scientia.ro/fizica/78-teoria-relativitatii/779-greselile-lui-albert-einstein-de-steven-weinberg-1.html
Relativity
http://www.cs.sbcc.edu/~physics/flash/
Time Dilation
Length ContractionClock Synchronization
Clock Synchronization in Moving Reference Frames
The Michelson-Morley ExperimentSimultaneity
http://www.scientia.ro/fizica/78-teoria-relativitatii/487-experimentul-michelson-morley.html

Relativity
http://www.upscale.utoronto.ca/GeneralInterest/Harrison/Flash/#relativity

1.Michelson-Morley Experiment http://www.upscale.utoronto.ca/PVB/Harrison/SpecRel/Flash/MichelsonMorley/MichelsonMorley.html

2.Time Dilation http://faraday.physics.utoronto.ca/PVB/Harrison/SpecRel/Flash/TimeDilation.html

3. Deriving Length Contraction http://faraday.physics.utoronto.ca/PVB/Harrison/SpecRel/Flash/LengthContract.html

4. Deriving the Relativity of Simultaneity http://faraday.physics.utoronto.ca/GeneralInterest/Harrison/SpecRel/Flash/Simultaneity.html
5. Twin Paradox http://faraday.physics.utoronto.ca/PVB/Harrison/SpecRel/Flash/TwinParadox.html

6. Foucault Pendulum and Mach's Principle
http://www.upscale.utoronto.ca/GeneralInterest/Harrison/Flash/ClassMechanics/Foucault/Foucault.html
7.Advance of the Perihelion http://faraday.physics.utoronto.ca/PVB/Harrison/GenRel/Flash/Precession.html

Physics concepts library
http://science.howstuffworks.com/physics-concepts-channel.htm
Teleportarea

How Teleportation Will Work
http://science.howstuffworks.com/teleportation.htm
A new ultrabright source of entangled photon pairs
http://www.physorg.com/news197900557.html

Teleportarea umana
http://science.howstuffworks.com/teleportation2.htm
Flash Animations for Physics
http://www.upscale.utoronto.ca/GeneralInterest/Harrison/Flash/

Cuprins:
• Chaos
• Classical Mechanics
• Electricity and Magnetism
• Fluid Mechanics
• Micrometer Caliper
• Miscellaneous
• Nuclear
• Optics
• Oscilloscope
• Quantum Mechanics
• Relativity
• Sound Waves
• Vectors
• Waves
http://www.cs.sbcc.edu/~physics/flash/
Cuprins:

Astronomy:

Alternanta Zi-Noapte pe Pamant -Length of Earth's Day and Night (371KB)

Mechanics:
Atwood's Inclined Plane (18.8KB)

Projectile motion

Projectile Range

The Monkey and the Hunter

Centripetal Acceleration

Newton’s Cannon

Kepler’s Laws

Oscilations and Waves:
Simple Harmonic Motion

The Doppler Effect

Shock Waves

Standing Waves

Heat engines:
The 2 Stroke Engine (17.0KB)
The 4 Stroke Engine (25.4KB)
The Stirling Engine (43.0KB)
The Carnot Cycle

Optics:
Electric field around an Oscillating Charge
Refraction
Object Image Relationships for a Convex Lens (22.8KB)
example: Virtual Object for a Two Convex Lens System (7.00KB)
Phasors
Double slit phasors
Multislit phasors
Diffraction1
Quarter Wave Plate / Circular Polarization

Materials:

The Science of the Silicon Solar Cell

Lumina
Reflexia si refractia
http://videos.howstuffworks.com/discovery/30016-assignment-discovery-reflection-and-refraction-video.htm

Optical Camouflage

Optical Camouflage Being Developed at U. Tokyo
http://gruia.blogware.com/blog/_archives/2004/7/14/103801.html
"Invisible Coat"

In 2003 Susumu Tachi, de la Universitatea din Tokio, professor la catedra de fizică si informatică , fondator al Societatii Virtual Reality din Japonia prezinta o „pelerina invizibila“ pe care e proiectata o imagine a scenei din spate. "Invisible Coat" este costumul de camuflaj optic, confectionat dintr-un material ce contine un strat puternic reflectorizant “ light-emitting” format dintr-o retea cu microsfere care reflecta puternic lumina, acţionand ca un ecran de film, pe care apare proiectata scena din spatele pelerinei, luata cu ajutorul dispozitivelor de captura a imaginilor, ataşate la un computer.
Microsferele pot reflecta imagini chiar şi atunci când materialul este ridat.
In imaginea prezentata, putem vedea că materialul este aproape transparent. Pentru a atinge invizibilitatea completă, trebuie să fie capturate simultan imagini din toate unghiurile şi perspectivele. Acest lucru implică un minim de şase perechi de camere video stereoscopice, pentru a captura independent imagini din spatele pelerinei. Pentru că nu există nici un decalaj de timp între ceea ce se întâmpla in spatele pelerinei şi imaginea proiectata pe partea din faţă , privitorul are iluzia ca vede drept prin haina.

Scientist show off 'invisible coat'
http://www.smh.com.au/articles/2003/03/29/1048653907088.html
http://video.google.com/videoplay?docid=-6083311613551695956

OPTICA GEOMETRICA

-Aplicatii
http://subaru2.univ-lemans.fr/enseignements/physique/02/optigeo/mnuopgeo.html
http://webcache.googleusercontent.com/search?q=cache:http://subaru2.univ-lemans.fr/enseignements/physique/02/optigeo/mnuopgeo.html
http://ftp.ccp14.ac.uk/ccp/web-mirrors/j-j-rousseau/enseignements/physique/02/optigeo/mnuopgeo.html

Cuprins:
.Miroirs
•Miroir plan
•Rotation d'un miroir plan
•Miroirs sphériques
•Télémčtre ŕ miroir
•Principe du sextant
•Stigmatisme des miroirs
•Mesure de la vitesse de la lumičre
Dioptres

•Réfraction
•Dioptre plan
•Dioptre sphérique
•Construction des rayons
•Points d'Young-Weierstrass
•Lame ŕ faces parallčles
Prismes

•Prisme
•Prisme de Pellin et Broca
•Prisme ŕ vision directe

Lentilles

•Types de lentilles
•Lentilles minces
•Construction des rayons
•Aberrations géométriques
•Aberrations chromatiques
•Correction de l'astigmatisme
•Focométrie
•Méthode de Cornu
•Focomčtre des lunetiers
Instruments

•Doublets de lentilles minces
•Principe du microscope
•Lunettes
•Oculaires
•Zoom et téléobjectif
•Télescope Cassegrain
•Télescope Newton
•Profondeur de champ
Autres

•Principe de Fermat(2)
•Oeil simplifié
•Arc en ciel
•Photomčtre de Lummer et Brodhun
•Réfractomčtre
•Synthčse des couleurs (2)
•Persistance rétinienne
Electromagnetism
http://www.scientia.ro/fizica/38-electronica.html
Spectrul electromagnetic
Termodinamica
http://www.scientia.ro/fizica/43-termodinamica.html

Poate fi un atom cald ori rece?
http://www.scientia.ro/fizica/43-termodinamica/311-poate-fi-un-atom-cald-ori-rece.html

Celsius, Fahrenheit şi Kelvin

http://www.scientia.ro/fizica/43-termodinamica/184-celsius-fahrenheit-kelvin.html

Cum se transferă căldura
http://www.scientia.ro/fizica/43-termodinamica/74-transfer-caldura.html
Fulgii de nea -Structura si formarea
http://www.its.caltech.edu/~atomic/snowcrystals/primer/primer.htm
Zero absolut
http://www.scientia.ro/fizica/43-termodinamica/61-zero-absolut.html
http://ro.wikipedia.org/wiki/Termodinamica

Cuprins
1 Sistemele termodinamice. Parametri de stare. Echilibru termodinamic. Procese termodinamice.
2 Clasificarea proceselor termodinamice
3 Ecuaţii de stare
4 Postulatele termodinamicii
4.1 Primul postulat al termodinamicii. (Principiul general al termodinamicii)
4.2 Postulatul al doilea al termodinamicii. (Principiul Zero). Temperatura empirică.
5 Principiile termodinamicii
5.1 Primul principiu al termodinamicii
5.2 Principiul al doilea al termodinamicii
5.3 Principiul al treilea al termodinamicii
6 Termodinamica proceselor ireversibile
Sistem termodinamic
Transformare termodinamică
Ciclu termodinamic
Maşină termică
Energie termică
Căldură

Cum arată un electron?
http://www.scientia.ro/fizica/63-atomul/259-cum-functioneaza-fotografierea-unui-electron.html
Modelul atomic al lui Niels Bohr
http://www.scientia.ro/fizica/63-atomul/283-atomul-modelul-atomic-al-lui-niels-bohr.html

Ce este spinul particulelor ? (1)
http://www.scientia.ro/fizica/63-atomul/783-ce-este-spinul-particulelor-fundamentale-1.html
Ce este spinul particulelor ? (2)
http://www.scientia.ro/fizica/63-atomul/786-ce-este-spinul-particulelor-2.html
Physicists capture first images of atomic spin
http://www.physorg.com/news191515629.html

Logica tabelului lui Mendeleev
http://www.scientia.ro/fizica/63-atomul/307-tabelul-lui-mendeleev.html
Fizica particulelor pe intelesul tuturor
http://scienzapertutti.lnf.infn.it/main2_rume.html
Cuprins:
Atom, Neutron, Proton,Electron, Care sunt particulele fundamentale?, Dincolo de proton si neutron
http://www.fizicaparticulelor.ro/index.php?option=com_content&task=category%C2%A7ionid=8&id=42&Itemid=48
Cuprins
Bozonul Higgs pe înţelesul tuturor

Bosonul Higgs-întrebări frecvente


Fizica particulelor - vedere de ansamblu

http://www3.fizicaparticulelor.ro/index.php?option=com_weblinks&catid=14&Itemid=23
Fizica particulelor pentru toti
http://scienzapertutti.lnf.infn.it/main2_rume.html
Fizică nucleară
http://www.scientia.ro/fizica/58-fizica-nucleara.html

Cum arata particulele fundamentale
http://www.scientia.ro/fizica/58-fizica-nucleara/300-cum-arata-particulele-fundamentale.html
Particulele elementare
http://www.scientia.ro/fizica/58-fizica-nucleara/47-particulele-elementare.html
Modelul standard
http://www.scientia.ro/fizica/58-fizica-nucleara/296-modelul-standard.html

Bosonul Higgs
http://www.scientia.ro/fizica/58-fizica-nucleara/294-bosonul-higgs.html

Particula Higgs
http://www.scientia.ro/fizica/58-fizica-nucleara/168-particula-lui-dumnezeu.html

Neutrino
http://www.scientia.ro/fizica/58-fizica-nucleara/169-povestea-particulei-neutrino.html

Ce forta tine nucleul atomic unit
http://www.scientia.ro/fizica/58-fizica-nucleara/288-forta-tare-si-energia-de-legatura.html

Dezintegrarea radioactiva
http://www.scientia.ro/fizica/58-fizica-nucleara/285-cum-functioneaza-descompunerea-radioactiva.html

Fuziunea si fisiunea nucleara
http://www.scientia.ro/fizica/58-fizica-nucleara/304-fisiunea-si-fuziunea-nucleare.html
Datarea cu carbon-14
http://www.scientia.ro/tehnologie/39-cum-functioneaza-lucrurile/222-datarea-cu-carbon-14.html
Experimente
Stele neutronice
http://physis.ro/Stele.html
Materia neagră şi energia neagră- Neutralino
http://www.scientia.ro/stiinta-la-minut/54-scintilatii-stiintifice-fizica/319-ce-este-neutralino.html
Modelul cuantic al atomului
http://www.scientia.ro/fizica/63-atomul/334-modelul-atomic-cuantic-schrodinger-heisenberg-dirac.html
Mecanica cuantica-particule purtatoare ale fortelor
http://www.scientia.ro/fizica/50-mecanica-cuantica/308-particulele-forta.html
Mecanica cuantica,Realitatea cuantica si sensurile vietii
http://www.scientia.ro/fizica/50-mecanica-cuantica.html
Mecanica cuantică: o analogie cu Newton-1
http://www.scientia.ro/fizica/70-mecanica/732-mecanica-cuantica-o-analogie-cu-newton-1.html
Mecanica cuantică: o analogie cu Newton-3
http://www.scientia.ro/fizica/50-mecanica-cuantica/742-mecanica-cuantica-o-analogie-cu-newton-3.html
Inseparabilitatea cuantica
http://www.scientia.ro/fizica/50-mecanica-cuantica/306-mecanica-cuantica-partea-6.html
Fisiunea si fuziunea nucleara
http://www.scientia.ro/fizica/58-fizica-nucleara/304-fisiunea-si-fuziunea-nucleare.html
Fuziunea nucleara
http://physis.ro/Fuziunea.html
Atomii la îndemână. Coralii cuantici
http://physis.ro/Coral.html
Cum funcţionează Universul?
http://www.scientia.ro/univers/47-astronomie/373-cum-functioneaza-universul-partea-a-doua.html
Istoria Universului (I)
http://www.scientia.ro/univers/47-astronomie/757-istoria-universului-partea-1.html
Ce este teoria Big Bang?
http://www.scientia.ro/stiinta-la-minut/53-scintilatii-stiintifice/189-ce-este-big-bangul.html
Acceleratorul LHC şi provocările sale
http://physis.ro/LHC.html

NOTA
Aceasta pagina este actualizata periodic .
Ultima actualizare:25 mai 2012

joi, 12 noiembrie 2009

Şcoala care se face în România este multă şi proastă

Experţi universitari arată că modul de predare în şcoala românească produce „analfabeţi funcţional“, iar pe elevi îi face să urască şcoala şi să o resimtă ca pe un chin.
Elevii pricep tot mai greu sau chiar deloc matematica, fizica şi chimia. De vină sunt metodele vechi de predare şi programa şcolară foarte încărcată.
Şcoala care se face în România este multă şi proastă, arată o cercetare a Societăţii Academice Române, care a fost făcută publică ieri şi care a reunit opiniile a 29 de specialişti de top din învăţământ şi cercetare.

Manualele sunt ticsite de informaţii grele şi inutile care plictisesc şi obosesc elevul. Metodele de predare sunt şi ele învechite, iar corpul profesoral este îmbătrânit. În plus, elevii stau la şcoală mai mult de 30 de ore pe săptămână, la care se adaugă alte ore necesare pregătirii temelor.

Nicio legătură între teorie şi practică

Manualele de fizică şi chimie după care învaţă elevii în şcolile româneşti sunt scrise astfel încât să arate ce geniali sunt autorii şi nu sunt de niciun folos elevilor.

„Am deschis zilele trecute un manual de fizică de clasa a VI-a. Am citit patru pagini, nu am înţeles nimic şi m-am îngrozit. Cum ar putea un elev de 13 ani să priceapă ceva? Totul era plin de formule, calcule şi legi. Nu se explica nicăieri la ce sunt bune şi ce legătură au cu viaţa reală“, a spus prof. univ. dr Nicolae Zamfir, preşedintele Societăţii Române de Fizică şi membru corespondent al Academiei Române.

„Am urmărit zilele trecute o emisiune la televizor. Două doamne discutau despre fulger şi tunet. Se vedea clar că nu au habar despre ce vorbesc. Nu ştiau nici măcar că aceste două fenomene sunt legate între ele. Mai aveau puţin şi dădeau vina pe Sf. Ilie“, a declarat preşedintele Societăţii Române de Fizică.

Acesta este de părere că astfel de „analfabeţi funcţional“ sunt rezultatul unui sistem de învăţământ în care teoria nu a fost niciodată legată cu practica.

„Fenomenele fizice trebuie explicate la clasă. Trebuie să-i arăţi elevului ce e acela un magnet, ce e forţa aia, ce e forţa ailaltă, de ce e important să le ştie. Dacă profesorul nu-i spune toate aceste lucruri, elevul nu vede utilitatea materiei“, a spus profesorul Zamfir.

Logică de facultate la clasa a V-a

Aceeaşi situaţie la matematică. În clasa a V-a de exemplu, elevului i se predă după logica pe care o înveţi doar în facultate. Mulţi elevi nu înţeleg şi ajung încet-încet să urască această materie.

Dănuţ este elev în clasa a VI-a din Bucureşti şi urăşte matematica din tot sufletul. „Doamne ne predă lecţii de geometrie. Nu înţeleg nimic şi nici nu-mi place aşa că în oră mă joc vaporaşe. O urăsc pe doamna şi ora de mate“, a spus băiatul. „Este un lucru foarte grav, pentru că matematica este fundamentală“, a spus Radu Gologan, preşedintele Societăţii Române de Matematică. El a afirmat că „la sfârşitul ciclului gimnazial un elev bun la matematică ar trebui să poată formula corect o ipoteză sau să recunoască un calcul greşit fundamental.“

Cristian Hatu, expertul SAR care gestionează proiectul, a declarat că în ţările anglo-saxone manualele sunt mult mai „aerisite“ şi făcute la un nivel mai jos ca aspiraţie. În acelaşi timp, ele au mai multe „cârlige“ pentru atragerea elevului, iar legătura cu practica este clară.

Profesorii, sclavii programei

Programa stufoasă impusă de Ministerul Educaţiei nu le permite însă profesorilor să aprofundeze materia.

„Sunt silit de programă, chiar dacă e învechită, să predau o anumită lecţie. De exemplu, la clasa a VIII-a am o lecţie dedicată unei poezii «Foaie verde măghiran». Păi, cu astfel de lecţii vrem să-i pregătim pe copii pentru Europa? Niciun elev care termină gimnaziul nu a fost şi nu va fi vreodată interesat de aşa ceva. Dacă nu o fac însă, vine directorul sau inspectorul şi mă sancţionează că nu respect programa“, ne-a spus un profesor de română de la una dintre şcolile de lângă Bucureşti.

Opt ore de învăţat la 12 ani

Un elev de clasa a V-a are zilnic cel puţin cinci ore de curs. Uneori trebuie să stea şi câte şase ore la şcoală. La acestea se adaugă alte două sau trei ore pentru temele de acasă. În total, opt ore de lucru.

Prea multe ore la şcoală
Pe lângă manualele destinate mai curând geniilor şi programa şcolară încărcată, elevii români mai au o problemă. Numărul mare de ore de curs şi de teme pentru acasă. Andreea Popa este elevă în clasa a VI-a şi are cursuri în fiecare zi până la ora 14.00. „Joi e mai bine că începem la ora 9.00, dar tot la 14.00 scăpăm“, spune eleva.

Atunci când vine acasă se apucă să-şi facă temele, care durează şi ele cel puţin trei ore. Astfel, elevii din învăţământul preuniversitar ajung să petreacă la şcoală peste 30 de ore în fiecare săptămână, dacă nu punem la socoteală şi timpul destinat temelor pentru a doua zi. În aceste condiţii, nu prea mai rămâne vreme pentru a viziona un film, a citi o carte în afara programei sau a te relaxa pur şi simplu. Experţii în educaţie arată că, de multe ori, elevii ajung să lucreze pentru şcoală mai multe ore decât munceşte un angajat la serviciu, ceea
ce este anormal.

„Le furăm viaţa copiilor“
Alina Pascale (foto), una dintre mamele care au copii în sistemul de învăţământ românesc, a cerut ieri şi schimbarea manualului de limba şi literatura română.

„Am fost sesizaţi de părinţi că nu numai la matematică sau fizică sunt probleme cu manualele. Trebuie să vedem în ce măsură mai vrem să predăm filologia unei naţiuni mici şi frustrate“, a semnalat Sorin Ioniţă, expert SAR. Alina Pascale a cerut excluderea din manuale a lui George Coşbuc, Gala Galaction, Ion Creangă, Bogdan Petriceicu-Haşdeu şi chiar a lui Mihai Eminescu.

„Copiii noştri pleacă în lume şi vor sta alături de alţi copii formaţi altfel. Trebuie să renunţăm la Coşbuc şi să-l introducem pe Shakespeare. Pe Salman Rushie. Este nedrept ca abia la facultate să auzi de aceste personalităţi ale culturii mondiale. Peste tot se vorbeşte de globalizare şi noi tot cu Coşbuc şi cu Ion Creangă. Sentimentul pe care îl am ca părinte este că le furăm viaţa copiilor noştri. Ei stau la şcoală destul de mult timp şi nu primesc aceste informaţii, iar noi trebuie să suplinim această lipsă“, a spus mama. sursa Ziarul Adevarul
http://www.adevarul.ro/articole/materii-care-tin-scolarii-sub-teroare.html