tag:blogger.com,1999:blog-45836399080620776772024-03-13T15:46:05.493-07:00Sa schimbam invatamantul romanescElena Spanulescuhttp://www.blogger.com/profile/10101209898723129838noreply@blogger.comBlogger209125tag:blogger.com,1999:blog-4583639908062077677.post-80793272062453327712009-11-14T08:46:00.000-08:002012-07-07T07:27:10.521-07:00Informatii utile pentru studiul stiintelor <span style="color: #cc0000;"><b>Motto</b></span><span style="color: red;"> </span><span style="color: #cc0000;">:"Învăţământul ar trebui să fie în aşa fel încât, ceea ce este oferit să fie perceput ca un dar preţios si nu ca un chin îngrozitor." </span><b style="color: red;">Albert Einstein</b><br />
In sprijinul celor care vor sa descifreze mai usor si mai placut tainele stiintei si tehnologiei, recomand website-urile citate pe aceasta pagina si-i felicit pe toti voluntarii romani care contribuie la promovarea metodelor moderne de invatare online:<br />
<a href="http://www.scipedia.ro/"></a><a href="http://www.stiinta.info/">http://www.stiinta.info/</a><br />
<a href="http://www.scientia.ro/">http://www.scientia.ro/</a><br />
<a href="http://physis.ro/">http://physis.ro/</a><br />
<a href="http://www.stiintaazi.ro/"></a><a href="http://www.descopera.org/">http://www.descopera.org/</a><br />
<a href="http://ro.wikipedia.org/">http://ro.wikipedia.org/</a><br />
<a href="http://www.fizica-online.go.ro/">http://www.fizica-online.go.ro/</a><br />
<a href="http://www.fizicaparticulelor.ro/">http://www.fizicaparticulelor.ro/</a><br />
<a href="http://scienzapertutti.lnf.infn.it/main2_rume.html">http://scienzapertutti.lnf.infn.it/main2_rume.html</a><br />
<a href="http://sites.google.com/site/fizicasimpatica/Home/carte-de-fizica-simpatica"></a><b><span style="color: #000099;">Appleturi java de fizica<br />
<a href="http://www.walter-fendt.de/ph14ro/index.html"><span style="font-weight: normal;">http://www.walter-fendt.de/ph14ro/index.html </span></a></span></b><br />
<div style="color: red;">
Pentru limba si literatura rom<span style="color: red;">âna</span></div>
<a href="http://www.carteasonora.ro/">http://www.carteasonora.ro/</a> si <a href="http://www.carteaaudio.ro/">http://www.carteaaudio.ro/ </a><br />
<br />
<span style="color: #cc0000;"> </span><br />
<b><span style="font-size: 130%;"><span style="color: #000099;">Ce este stiinta?</span><br />
</span></b>Numele provine din latina - scientia insemnand cunoastere. Stiinta poate insemna suma tuturor cunostintelor acumulate in urma unor cercetari. In matematica de exemplu, cercetarile sunt obtinute din derivatii logice, presupunand mai degraba sisteme axiomatice decat o combinatie intre observatie si rationament.<br />
Multe metode matematice au o utilitate fundamentala in stiintele empirice, ale caror fructe sunt ipotezele si teoriile.<br />
<br />
Stiinta are doua mari dimensiuni: experimentul si teoria. In experiment se cauta o informatie, iar in teorie se dezvolta modele care explica ceea ce se observa.<br />
<br />
Stiintele se impart in 3 mari categorii: stiinte fizice, stiintele vietii si stiinte sociale.<br />
Astronomia, chimia, fizica, stiinta computerelor si stiintele pamantului sunt cateva din stiintele fizice.<br />
Printre stiintele vietii se enumera: biologia, medicina, psihologia si farmacologia.<br />
Stiintele sociale cuprind economia, lingvistica, stiintele politice si sociologia.<br />
<br />
Psihologia se incadreaza atat in stiintele vietii, cat si in cele sociale, desi uneori este criticata in privinta metodelor stiintifice.<br />
<br />
<b><span style="color: #cc0000; font-size: 130%;">Fizica<br />
</span></b>Fizica este una dintre cele mai vechi discipline academice; prin intermediul unei subramuri a sa, astronomia, ar putea fi cea mai veche. Uneori sinonima cu filosofia, chimia si chiar unele ramuri ale matematicii si biologiei, de-a lungul ultimelor doua milenii, fizica a devenit stiinta moderna incepand cu secolul al XVII-lea, iar toate aceste discipline sunt considerate acum distincte, desi frontierele raman greu de definit.<br />
Fizica, provine din limba greaca-„physikos”care inseamna „natural”, physis -„natura”.<br />
Fizica este stiinta care studiaza proprietatile si structura materiei, formele de miscare ale acesteia precum si transformarile lor reciproce.<br />
citeste mai mult pe <a href="http://www.descopera.org/stiinta-si-pseudostiinta/">http://www.descopera.org/stiinta-si-pseudostiinta/</a><br />
<span style="color: #cc0000; font-size: 130%; font-weight: bold;"><span class="contentpagetitle">Cum sunt definite unităţile de măsură?</span></span><br />
<a href="http://www.scientia.ro/stiinta-la-minut/54-scintilatii-stiintifice-fizica/743-cum-sunt-definite-unitatile-de-masura.html">http://www.scientia.ro/stiinta-la-minut/54-scintilatii-stiintifice-fizica/743-cum-sunt-definite-unitatile-de-masura.html</a><br />
<span style="color: #6600cc; font-size: 130%;"><span class="contentpagetitle" style="font-weight: bold;">Cum s-a născut noţiunea de cal-putere?</span></span><br />
<a href="http://www.scientia.ro/stiinta-la-minut/54-scintilatii-stiintifice-fizica/224-cum-s-a-nscut-conceptul-de-cal-putere.html">http://www.scientia.ro/stiinta-la-minut/54-scintilatii-stiintifice-fizica/224-cum-s-a-nscut-conceptul-de-cal-putere.html</a><br />
<span style="font-size: 130%; font-weight: bold;"><span class="contentpagetitle">Ce este caloria?</span></span><br />
<a href="http://www.scientia.ro/stiinta-la-minut/54-scintilatii-stiintifice-fizica/185-ce-este-caloria.html">http://www.scientia.ro/stiinta-la-minut/54-scintilatii-stiintifice-fizica/185-ce-este-caloria.html</a><br />
<span style="font-size: large;"><b>Ce este energia?</b></span><br />
Energia reprezinta capacitatea de a efectua lucru mecanic.Energia definește calitatea transformarilor și proceselor care au loc în univers, începând cu deplasarea în spațiu și terminând cu gândirea<span style="font-size: large;"><b>.</b></span><br />
<br />
Unitatea și legătura formelor de mișcare a materiei, capacitatea lor de transformare reciprocă a permis măsurarea diferitelor forme ale materiei printr-o măsură comună: energia.<br />
Energia este unul dintre cele mai importante concepte fizice descoperite de om. Înțelegerea corectă a noțiunii de energie constituie o condiție necesară pentru analiza sistemelor energetice și a proceselor energetice. Energia este o functie de stare.<a href="http://ro.wikipedia.org/wiki/Energie"> http://ro.wikipedia.org/wiki/Energie</a><br />
<span style="font-size: large;"><b> </b></span><br />
<br />
<b><span style="color: #cc0000; font-size: 130%;">Matematica elementara aplicata in fizica:<br />
</span></b><a href="http://id.mind.net/%7Ezona/siteMap/siteMap.html">http://zonalandeducation.com/ </a> -<b>Java Applets and VRML(vizualizare cu Cortona 3D)<br />
</b><span style="color: #cc0000;"><span style="font-size: 130%;"><b></b></span></span><span style="color: #cc0000; font-size: 130%;"><span style="font-weight: bold;">Online-Calculus. Material from pre calculus, differential, and integral calculus</span></span><br />
<a href="http://www.online-calculus.com/">http://www.online-calculus.com/</a><br />
<span style="color: #cc0000;"><span style="font-size: 130%;"><b>Math,Physics and Engineering - Java Applets</b></span><br />
</span><a href="http://www.falstad.com/mathphysics.html#qm">http://www.falstad.com/mathphysics.html#qm</a><br />
<b></b><span style="font-size: 130%; font-weight: bold;">Flash Animations for Physics</span><br />
<a href="http://www.upscale.utoronto.ca/PVB/Harrison/Flash/index.html#class_mech">http://www.upscale.utoronto.ca/PVB/Harrison/Flash/index.html#class_mec</a>h<br />
<b><span style="color: #cc0000;"></span></b><a href="http://www.stiintaazi.ro/index.php?option=com_content&view=article&id=4405:lectie-de-matematica-definitia-si-proprietatile-logaritmilor&catid=175:dictionar-de-matematica&Itemid=120"></a><br />
<br />
<span style="color: red; font-family: Arial; font-size: 130%;"><b>Phys</b></span><span style="color: red; font-family: Arial; font-size: 130%;"><b>ique et simulations numériques</b></span><span style="font-weight: bold;"><br />
</span><span style="color: blue; font-family: Arial; font-size: 130%; font-weight: bold;">Jean-Jacques ROUSSEAU</span><span style="font-size: 130%; font-weight: bold;">-<span style="color: #000099;">Faculté des Sciences exactes et naturelles</span></span><br />
<a href="http://ftp.ccp14.ac.uk/ccp/web-mirrors/j-j-rousseau/enseignements/physique/02/index.html">http://ftp.ccp14.ac.uk/ccp/web-mirrors/j-j-rousseau/enseignements/physique/02/index.html</a><br />
Cuprins:<br />
<ul style="font-weight: bold;" type="square">
<li><a href="http://ftp.ccp14.ac.uk/ccp/web-mirrors/j-j-rousseau/enseignements/physique/02/intro.html">Présentation</a><a href="http://ftp.ccp14.ac.uk/ccp/web-mirrors/j-j-rousseau/enseignements/physique/02/intro.html"> et Utilisation</a><br />
</li>
<li><a href="http://ftp.ccp14.ac.uk/ccp/web-mirrors/j-j-rousseau/enseignements/physique/02/aspi.html">Aspiration</a> </li>
<li><a href="http://ftp.ccp14.ac.uk/ccp/web-mirrors/j-j-rousseau/enseignements/physique/02/meca/menumeca.html">Mécanique</a> (77) </li>
<li><a href="http://ftp.ccp14.ac.uk/ccp/web-mirrors/j-j-rousseau/enseignements/physique/02/electri/menuelec.html">Électricité</a> (59) </li>
<li><a href="http://ftp.ccp14.ac.uk/ccp/web-mirrors/j-j-rousseau/enseignements/physique/02/optigeo/mnuopgeo.html">Optique géométrique</a> (26) </li>
<li><a href="http://ftp.ccp14.ac.uk/ccp/web-mirrors/j-j-rousseau/enseignements/physique/02/optiphy/mnuopphy.html">Optique ondulatoire </a>(23) </li>
<li><a href="http://ftp.ccp14.ac.uk/ccp/web-mirrors/j-j-rousseau/enseignements/physique/02/electro/mnueltro.html">Électronique</a> (45) </li>
<li><a href="http://ftp.ccp14.ac.uk/ccp/web-mirrors/j-j-rousseau/enseignements/physique/02/cristallo/cristal.html">Cristallographie</a> (15) </li>
<li><a href="http://ftp.ccp14.ac.uk/ccp/web-mirrors/j-j-rousseau/enseignements/physique/02/thermo/mnutherm.html">Thermodynamique</a> (17) </li>
<li><a href="http://ftp.ccp14.ac.uk/ccp/web-mirrors/j-j-rousseau/enseignements/physique/02/divers/mnudiver.html">Divers</a> (maths ,cosmo, fluides ...) (51) </li>
<li><a href="http://ftp.ccp14.ac.uk/ccp/web-mirrors/j-j-rousseau/enseignements/physique/02/divers/mnujeux.html">Récréation</a> (23) </li>
<li><a href="http://ftp.ccp14.ac.uk/ccp/web-mirrors/j-j-rousseau/enseignements/physique/02/cours_elec/index.html">Circuits électriques et électroniques</a> </li>
<li><a href="http://ftp.ccp14.ac.uk/ccp/web-mirrors/j-j-rousseau/enseignements/physique/02/java/mnujava.html">Introduction au langage JAVA</a> </li>
</ul>
<b><span style="color: #990000; font-size: 130%;">Cum incep americanii studiul fizicii ?</span></b><br />
Intra pe <a href="http://sparklab.si.edu/">http://sparklab.si.edu/</a><br />
<br />
la Centrul Lemelson pentru Invenţie şi Inovare<br />
unde sunt organizate activităţi distractive pentru promovarea stiintei, ptr. a ajuta copiii si familiile sa studieze istoria fizicii si inventivitatea. Poti juca jocuri, efectua experimente ştiinţifice, explora cu ajutorul notebook-urilor diverse fenomene, şi chiar sa inventezi!<br />
Spark! Lab este organizat în jurul procesului de invenţie.<br />
Activităţile sunt centrate pe etape-cheie în procesul de invenţie.<br />
Care sunt pasii?<br />
• Identificaţi o problemă sau o nevoie (Gândiţi)<br />
• Desfăşurati activităţi de cercetare (Explorati)<br />
• Conceptia de schite (Sketch it)<br />
• Prototipuri (Creaţi-l)<br />
• Test invenţie (Încearcă-l)<br />
• Detaliaţi-l (Tweak it)<br />
• Piata invenţie (Vindem)<span style="color: #cc0000;"><b><span style="font-size: 130%;"><br />
Foarte util v-ar fi si ghidul lui Andrew Jones Zimmerman</span></b><br />
</span><span style="font-size: 130%;"><b><span style="color: #006600;">Experimente de Fizică</span></b> </span><br />
<a href="http://physics.about.com/od/physicsexperiments/u/physicsexperiments.htm#s1">http://physics.about.com/od/physicsexperiments/u/physicsexperiments.htm#s1</a><br />
<span style="font-size: 180%;"><b><span style="color: #990000;">Mecanica</span></b><br />
</span><b><span style="font-size: 130%;"><span style="color: #6600cc;">Vectori</span><br />
</span></b>Cuvântul vector provine din limba latină, în care înseamnă <b><span style="color: #663366;">purtător.</span></b><br />
Modelul matematic al vectorului este un segment de dreapta orientat. adica o sageata.<br />
În fizică, un vector este reprezentarea unei mărimi fizice vectoriale, printr-un segment orientat având următoarele elemente:<br />
• punct de aplicaţie, reprezentând punctul în care se manifestă mărimea fizică;<br />
• modul, proporţional cu intensitatea mărimii vectoriale respective.<br />
• direcţie, pe care se manifestă mărimea vectorială respectivă (sau dreapta-suport a vectorului);<br />
• sens, dat de sensul de manifestare a mărimii;<br />
<b><span style="color: red;">Pe scurt,vectorul reprezinta un purtator de informatie referitoare la o marime fizica(punct de aplicatie,modul,directie si sens, asa cum de exemplu la biologie, un t</span></b><span style="color: red;">â</span><b style="color: red;">n</b><span style="color: red;">ţ</span><b><span style="color: red;">ar-denumit vector, este purtatorul virusului malariei ) .</span></b><br />
Conceptul de vector este asociat miscarii,interactiunii, obiectelor care nu-si modifica structura in timp, ce pot fi reduse la un singur punct reprezentativ(numit punct material), putând fi oricare dintre părţile obiectului. În general, <span style="color: red;">ca punct reprezentativ</span> se alege <i><b><span style="color: red;">centrul geometric</span></b> </i>al obiectului, care conţine întreaga masa a obiectului, motiv pentru care se numeşte şi <i><b><span style="color: red;">centrul de masă</span></b> </i>al acestuia.<br />
<br />
<br />
<div align="justify">
Pentru obiectele, care îşi schimbă structura în timp, nu mai este posibilă descrierea mişcării lor prin intermediul vectorilor, deoarece nu mai pot fi reduse la un singur punct reprezentativ. De aceea pentru a pastra si informatia despre structura lor se foloseste conceptul de<b><span style="color: red;"> tensor,</span></b> care permite descrierea nu doar a traiectoriei obiectului, ci şi a structurii obiectului pe parcursul mişcării sale.</div>
<div align="justify">
</div>
<br />
Cunoasterea vectorilor este esentiala pentru intelegerea fizicii.<br />
<br />
<b><span style="color: #990000;">JAVA APPLET</span></b><br />
<a href="http://id.mind.net/%7Ezona/mstm/physics/mechanics/vectors/vectors.html">http://id.mind.net/~zona/mstm/physics/mechanics/vectors/vectors.html</a><br />
<br />
<b><span style="color: #000099; font-size: 130%;">Operatii cu vectori -Aplicatii</span></b><br />
<a href="http://www.upscale.utoronto.ca/GeneralInterest/Harrison/Flash/Vectors/UnitVectors/UnitVectors.html">http://www.upscale.utoronto.ca/GeneralInterest/Harrison/Flash/Vectors/UnitVectors/UnitVectors.html</a><br />
<a href="http://faraday.physics.utoronto.ca/PVB/Harrison/Flash/Vectors/Add2Vectors.html">http://faraday.physics.utoronto.ca/PVB/Harrison/Flash/Vectors/Add2Vectors.html</a><br />
<br />
<a href="http://faraday.physics.utoronto.ca/PVB/Harrison/Flash/Vectors/DotProduct/DotProduct.html">http://faraday.physics.utoronto.ca/PVB/Harrison/Flash/Vectors/DotProduct/DotProduct.html</a><br />
<a href="http://faraday.physics.utoronto.ca/PVB/Harrison/Flash/Vectors/Add3Vectors.html">http://faraday.physics.utoronto.ca/PVB/Harrison/Flash/Vectors/Add3Vectors.html</a><br />
<br />
<b><span style="color: #000099; font-size: 130%;">Produsul vectorial a doi vectori</span></b><br />
<a href="http://ro.wikipedia.org/wiki/Produs_vectorial_a_doi_vectori">http://ro.wikipedia.org/wiki/Produs_vectorial_a_doi_vectori</a><br />
<span style="color: #cc0000;"><b><span style="font-size: 130%;"> </span></b></span><b><span style="font-size: 130%;"><span style="color: #6600cc;"> </span></span></b><br />
<b><span style="font-size: 130%;"><span style="color: #6600cc;"> Ce sunt tensorii si la ce folosesc?<br />
<a href="http://www.scientia.ro/fizica/70-mecanica/438-ce-sunt-tensorii-si-la-ce-folosesc.html"><span class="Apple-style-span" style="font-weight: normal;">http://www.scientia.ro/fizica/70-mecanica/438-ce-sunt-tensorii-si-la-ce-folosesc.html</span></a></span></span></b><br />
<br />
<b style="color: red;"><span style="font-size: large;">Ce este timpul?</span></b><br />
<b><span style="font-family: "Times New Roman"; font-size: 12pt;">In mod traditional, timpul e vazut ca fiind masurarea distantei dintre evenimente. El e compus din trecut, prezent si viitor. Trecutul e considerat ca fiind ceva deja intamplat si nu poate fi schimbat. Viitorul, in schimb, e considerat ca fiind disponibil unei multitudini de posibilitati. Oamenii masoara timpul folosind multe unitati, unele bazate pe evenimente reale (rotatia Pamantului, in jurul Soarelui), altele sunt arbitrare. </span></b><br />
<a href="http://www.descopera.org/timpul/">http://www.descopera.org/timpul/</a><b><span style="color: #330033; font-size: 130%;"> </span></b><br />
<br />
<b><span style="color: red; font-size: large;">Ce este gravitatia?</span></b><br />
<span style="font-size: 130%;"><a href="http://www.descopera.org/ce-este-gravitatia/">http://www.descopera.org/ce-este-gravitatia/</a></span><br />
<span style="font-size: 130%;"><br />
<a class="contentpagetitle" href="http://www.blogger.com/fizica/70-mecanica/415-cum-demonstram-legea-lui-arhimede.html" style="font-weight: bold;">Cum funcţionează legea lui Arhimede?</a></span><br />
<br />
<a href="http://www.scientia.ro/fizica/70-mecanica/415-cum-demonstram-legea-lui-arhimede.html">http://www.scientia.ro/fizica/70-mecanica/415-cum-demonstram-legea-lui-arhimede.html</a><br />
<br />
<span style="color: #009900; font-size: 130%; font-weight: bold;"><span class="contentpagetitle">Care e semnificaţia legii conservării energiei?</span></span><br />
<span style="color: #cc0000; font-size: 130%;"><span style="font-weight: bold;"> Legile conservării reprezintă noţiuni fundamentale ale fizicii moderne,ale teoriei relativităţii şi mecanicii cuantice. </span></span><br />
<a href="http://www.scientia.ro/stiinta-la-minut/54-scintilatii-stiintifice-fizica/63-ce-inseamna-conservarea-energiei.html">http://www.scientia.ro/stiinta-la-minut/54-scintilatii-stiintifice-fizica/63-ce-inseamna-conservarea-energiei.html</a><br />
<span style="color: #cc0000;"><b></b></span><br />
Vezi si:<br />
<span style="color: #000099; font-size: 130%;"><i><a href="http://www.scientia.ro/forum/index.php/board,39.0.html">http://www.scientia.ro/forum/index.php/board,39.0.html</a></i></span><br />
<b><span style="font-size: 130%;"><span style="color: #330033;">Clipuri video de Fizică</span><br />
</span></b><b><span style="color: #000099;"><span class="Apple-style-span" style="font-size: large;"><span class="Apple-style-span" style="color: #333333; font-family: Arial,Helvetica,sans-serif;"><span class="Apple-style-span" style="font-size: large;">Newton's Three Laws of Motion<br />
<a href="http://www.youtube.com/watch?v=iH48Lc7wq0U">http://www.youtube.com/watch?v=iH48Lc7wq0U</a><br />
</span></span></span></span></b><a href="http://videos.howstuffworks.com/hsw/17164-elements-of-physics-newtons-three-laws-of-motion-video.htm"></a><br />
<div class="videoTitleHeader">
</div>
<div class="videoTitleHeader">
<br />
<b><span style="font-size: large;"><span style="color: magenta;">Physics</span></span></b><br />
<br /></div>
<div class="videoTitle" style="width: 420px;">
<b><span style="font-size: large;"></span></b> </div>
<a href="http://videos.howstuffworks.com/science/physics-videos.htm">http://videos.howstuffworks.com/science-channel/31691-master-of-the-universe-stephen-hawking-on-atoms-video.htm</a><br />
<b><span style="color: #000099;"><br />
<span style="font-size: 130%;">Teoria stringurilor</span></span></b><span style="font-size: 130%;"><br />
</span><span style="color: #cc0000;"><span style="font-size: 130%; font-weight: bold;">Gravitaţia şi teoria stringurilor</span><br />
</span><a href="http://www.scientia.ro/stiinta-la-minut/54-scintilatii-stiintifice-fizica/315-gravitatia-si-teoria-stringurilor.html">http://www.scientia.ro/stiinta-la-minut/54-scintilatii-stiintifice-fizica/315-gravitatia-si-teoria-stringurilor.html</a><br />
<a href="http://www.scientia.ro/stiinta-la-minut/54-scintilatii-stiintifice-fizica/315-gravitatia-si-teoria-stringurilor.html"></a><br />
<b><span style="color: #990000; font-size: 130%;">Teoria relativitatii pe intelesul tuturor</span></b><br />
<a href="http://www.scientia.ro/fizica/78-teoria-relativitatii.html">http://www.scientia.ro/fizica/78-teoria-relativitatii.html</a><br />
<br />
Moştenirea lui <b><span style="color: #cc0000;">Albert Einstein</span></b> este una solidă, profundă şi răsunătoare, iar realizările sale îl plasează, alături de Galileo Galilei şi Sir Isaac Newton, în galeria restrânsă a oamenilor de ştiinţă care au schimbat profund şi radical modul în care înţelegem şi ne raportăm la Univers. Dar ideile ştiinţifice revoluţionare au nevoie de timp pentru a pătrunde în conştiinţa publicului larg. Poate peste încă 100 de ani, oamenii vor considera relativitatea spaţiului şi timpului la fel de normală cum ni se pare nouă astăzi rotaţia zilnică a Pământului în jurul propriei axe. Poate că până atunci, călătoria între stele va deveni la fel de obişnuită cum este în prezent zborul cu avionul. Albert <span style="color: #cc0000;">Einstein a fost cu certitudine un om al tuturor timpurilor</span><br />
<b><span style="color: #cc0000;">1-Despre Albert Einstein<br />
</span></b><a href="http://www.scientia.ro/fizica/78-teoria-relativitatii/469-relativitatea-1-despre-albert-einstein.html">http://www.scientia.ro/fizica/78-teoria-relativitatii/469-relativitatea-1-despre-albert-einstein.html</a><br />
<b>2-Principiul relativităţii<br />
</b><a href="http://www.scientia.ro/fizica/78-teoria-relativitatii/473-relativitatea-2-principiul-relativitatii.html">http://www.scientia.ro/fizica/78-teoria-relativitatii/473-relativitatea-2-principiul-relativitatii.html</a><br />
<b>3-Timpul şi spaţiul<br />
</b><a href="http://www.scientia.ro/fizica/78-teoria-relativitatii/481-relativitatea-3-deformarea-timpului-si-a-spatiului.html">http://www.scientia.ro/fizica/78-teoria-relativitatii/481-relativitatea-3-deformarea-timpului-si-a-spatiului.html</a><br />
<b>4-Paradoxul garajului<br />
</b><a href="http://www.scientia.ro/fizica/78-teoria-relativitatii/483-relativitatea-4-simultaneitatea-in-teoria-relativitatii-paradoxul-garajului.html">http://www.scientia.ro/fizica/78-teoria-relativitatii/483-relativitatea-4-simultaneitatea-in-teoria-relativitatii-paradoxul-garajului.html</a><br />
<b>5-Miuonii şi supernovele<br />
</b><a href="http://www.scientia.ro/fizica/78-teoria-relativitatii/675-relativitatea-5-dilatarea-timpului-miuonii-razele-cosmice-supernovele.html">http://www.scientia.ro/fizica/78-teoria-relativitatii/675-relativitatea-5-dilatarea-timpului-miuonii-razele-cosmice-supernovele.html</a><br />
<b>6-Paradoxul gemenilor</b><br />
<a href="http://www.scientia.ro/fizica/78-teoria-relativitatii/676-relativitatea-6-cum-functioneaza-paradoxul-gemenilor.html">http://www.scientia.ro/fizica/78-teoria-relativitatii/676-relativitatea-6-cum-functioneaza-paradoxul-gemenilor.html</a><br />
<b>si Experimentul Hafele-Keating</b><br />
<a href="http://www.scientia.ro/fizica/78-teoria-relativitatii/675-relativitatea-5-dilatarea-timpului-miuonii-razele-cosmice-supernovele.html">http://www.scientia.ro/fizica/78-teoria-relativitatii/675-relativitatea-5-dilatarea-timpului-miuonii-razele-cosmice-supernovele.html</a><br />
<b>De ce nimic nu poate călători mai rapid decât viteza luminii?</b><br />
<a href="http://www.scientia.ro/fizica/78-teoria-relativitatii/677-de-ce-nimic-nu-poate-calatori-mai-rapid-decat-viteza-luminii.html">http://www.scientia.ro/fizica/78-teoria-relativitatii/677-de-ce-nimic-nu-poate-calatori-mai-rapid-decat-viteza-luminii.html</a><br />
<b><span style="color: #cc0000;">Teoria relativităţii pe înţelesul tuturor - 1<br />
</span></b><a href="http://www.scientia.ro/fizica/78-teoria-relativitatii/467-teoria-relativitatii-pe-intelesul-tuturor-1.html">http://www.scientia.ro/fizica/78-teoria-relativitatii/467-teoria-relativitatii-pe-intelesul-tuturor-1.html</a><br />
<b><span style="color: #990000;">Teoria relativităţii pe înţelesul tuturor - 2</span></b><br />
<a href="http://www.scientia.ro/fizica/78-teoria-relativitatii/475-teoria-relativitatii-pe-intelesul-tuturor-2.html">http://www.scientia.ro/fizica/78-teoria-relativitatii/475-teoria-relativitatii-pe-intelesul-tuturor-2.html</a><br />
<b><span style="color: #cc0000;">Teoria relativităţii pe înţelesul tuturor - 3<br />
</span></b><a href="http://www.scientia.ro/fizica/78-teoria-relativitatii/477-teoria-relativitatii-pe-intelesul-tuturor-3.html">http://www.scientia.ro/fizica/78-teoria-relativitatii/477-teoria-relativitatii-pe-intelesul-tuturor-3.html</a><br />
<b><span style="color: #cc0000;">Teoria relativităţii pe înţelesul tuturor - 4</span></b><br />
<a href="http://www.scientia.ro/fizica/78-teoria-relativitatii/473-relativitatea-2-principiul-relativitatii.html">http://www.scientia.ro/fizica/78-teoria-relativitatii/473-relativitatea-2-principiul-relativitatii.html</a><br />
<b><span style="color: #cc0000;">Teoria relativităţii pe înţelesul tuturor - 5<br />
</span></b><a href="http://www.scientia.ro/fizica/78-teoria-relativitatii/485-teoria-relativitatii-pe-intelesul-tuturor-5.html">http://www.scientia.ro/fizica/78-teoria-relativitatii/485-teoria-relativitatii-pe-intelesul-tuturor-5.html</a><br />
<b><span style="color: #cc0000;">eclipsa de soare care confirma deviaţia traiectoriei luminii prezisă de ecuaţiile lui Einstein<br />
</span><span style="color: #cc0000;">Teoria relativităţii pe înţelesul tuturor - 6</span><br />
</b><a href="http://www.scientia.ro/fizica/78-teoria-relativitatii/486-teoria-relativitatii-pe-intelesul-tuturor-6.html">http://www.scientia.ro/fizica/78-teoria-relativitatii/486-teoria-relativitatii-pe-intelesul-tuturor-6.html</a><br />
<br />
<b><span style="color: #cc0000;">Functionarea sistemelor de ghidare GPS(Global Positioning System)</span></b><br />
<a href="http://www.stiinta.info/podcast-5-minute---teoria-relativitatii-pe-intelesul-tuturor---partea-i/news/898/103/">http://www.stiinta.info/podcast-5-minute---teoria-relativitatii-pe-intelesul-tuturor---partea-i/news/898/103/</a><br />
<span class="contentpagetitle" style="color: #6600cc; font-weight: bold;">Greşelile lui Albert Einstein (1)</span><br />
<a href="http://www.scientia.ro/fizica/78-teoria-relativitatii/779-greselile-lui-albert-einstein-de-steven-weinberg-1.html">http://www.scientia.ro/fizica/78-teoria-relativitatii/779-greselile-lui-albert-einstein-de-steven-weinberg-1.html</a><br />
<b><span style="color: #cc0000; font-size: 130%;">Relativity</span></b><br />
<a href="http://www.cs.sbcc.edu/%7Ephysics/flash/">http://www.cs.sbcc.edu/~physics/flash/</a> <br />
<div>
<a href="http://www.cs.sbcc.edu/%7Ephysics/flash/"></a><b><span style="color: #cc0000;">Time Dilation</span></b><br />
Length ContractionClock Synchronization<br />
Clock Synchronization in Moving Reference Frames<br />
<b><span style="color: #cc0000;">The Michelson-Morley ExperimentSimultaneity<br />
</span></b><a href="http://www.scientia.ro/fizica/78-teoria-relativitatii/487-experimentul-michelson-morley.html">http://www.scientia.ro/fizica/78-teoria-relativitatii/487-experimentul-michelson-morley.html</a><br />
<br />
<span class="Apple-style-span" style="color: #cc0000;"><b></b></span><b><span style="color: #cc0000;">Relativity</span></b><br />
<a href="http://www.upscale.utoronto.ca/GeneralInterest/Harrison/Flash/#relativity">http://www.upscale.utoronto.ca/GeneralInterest/Harrison/Flash/#relativity</a><br />
<br />
<b><span style="color: #cc0000;">1.Michelson-Morley Experiment</span></b> <a href="http://www.upscale.utoronto.ca/PVB/Harrison/SpecRel/Flash/MichelsonMorley/MichelsonMorley.html">http://www.upscale.utoronto.ca/PVB/Harrison/SpecRel/Flash/MichelsonMorley/MichelsonMorley.html</a><br />
<br />
<b><span style="color: #cc0000;">2.Time Dilation</span></b> <a href="http://faraday.physics.utoronto.ca/PVB/Harrison/SpecRel/Flash/TimeDilation.html">http://faraday.physics.utoronto.ca/PVB/Harrison/SpecRel/Flash/TimeDilation.html</a><br />
<br />
<b><span style="color: #cc0000;">3. Deriving Length Contraction</span></b> <a href="http://faraday.physics.utoronto.ca/PVB/Harrison/SpecRel/Flash/LengthContract.html">http://faraday.physics.utoronto.ca/PVB/Harrison/SpecRel/Flash/LengthContract.html</a><br />
<br />
<b><span style="color: #cc0000;">4. Deriving the Relativity of Simultaneity</span></b> <a href="http://faraday.physics.utoronto.ca/GeneralInterest/Harrison/SpecRel/Flash/Simultaneity.html">http://faraday.physics.utoronto.ca/GeneralInterest/Harrison/SpecRel/Flash/Simultaneity.html</a><br />
<b><span style="color: #cc0000;">5. Twin Paradox</span></b> <a href="http://faraday.physics.utoronto.ca/PVB/Harrison/SpecRel/Flash/TwinParadox.html">http://faraday.physics.utoronto.ca/PVB/Harrison/SpecRel/Flash/TwinParadox.html</a><br />
<br />
<b><span style="color: #cc0000;">6. Foucault Pendulum and Mach's Principle<br />
</span></b><a href="http://www.upscale.utoronto.ca/GeneralInterest/Harrison/Flash/ClassMechanics/Foucault/Foucault.html">http://www.upscale.utoronto.ca/GeneralInterest/Harrison/Flash/ClassMechanics/Foucault/Foucault.html</a><br />
<b><span style="color: #cc0000;">7.Advance of the Perihelion</span></b> <a href="http://faraday.physics.utoronto.ca/PVB/Harrison/GenRel/Flash/Precession.html">http://faraday.physics.utoronto.ca/PVB/Harrison/GenRel/Flash/Precession.html</a><br />
<span style="font-size: 130%; font-weight: bold;"></span><br />
<span style="color: #cc0000;"><b><span style="font-size: 130%;">Physics concepts library</span></b><br />
</span><a href="http://science.howstuffworks.com/physics-concepts-channel.htm">http://science.howstuffworks.com/physics-concepts-channel.htm</a><br />
<span style="color: #000099; font-size: 180%;"><span style="font-weight: bold;">Teleportarea</span></span><br />
<br />
<b><span style="color: #333399;"><span style="font-size: 130%;">How Teleportation Will Work</span><br />
</span></b><a href="http://science.howstuffworks.com/teleportation.htm">http://science.howstuffworks.com/teleportation.htm</a><br />
<span style="color: #000099;">A new ultrabright source of entangled photon pairs</span><br />
<a href="http://www.physorg.com/news197900557.html">http://www.physorg.com/news197900557.html</a><br />
<br />
<span style="color: #cc0000;"><b><span style="font-size: 130%;">Teleportarea umana</span></b><br />
</span><a href="http://science.howstuffworks.com/teleportation2.htm">http://science.howstuffworks.com/teleportation2.htm</a><br />
<b><span style="font-size: 180%;"><span style="color: #cc0000;">Flash Animations for Physics</span><br />
</span></b><a href="http://www.upscale.utoronto.ca/GeneralInterest/Harrison/Flash/">http://www.upscale.utoronto.ca/GeneralInterest/Harrison/Flash/</a><br />
<br />
Cuprins:<br />
• Chaos<br />
• Classical Mechanics<br />
• Electricity and Magnetism<br />
• Fluid Mechanics<br />
• Micrometer Caliper<br />
• Miscellaneous<br />
• Nuclear<br />
• Optics<br />
• Oscilloscope<br />
• Quantum Mechanics<br />
• Relativity<br />
• Sound Waves<br />
• Vectors<br />
• Waves<br />
<a href="http://www.cs.sbcc.edu/%7Ephysics/flash/">http://www.cs.sbcc.edu/~physics/flash/</a> <span style="font-size: 100%;"><span style="font-family: Arial; font-size: 24px;"></span></span><br />
<span style="font-weight: bold;">Cuprins:</span><br />
<b><span style="color: #000099;"><br />
Astronomy:</span></b><br />
Alternanta Zi-Noapte pe Pamant -Length of Earth's Day and Night (371KB)<br />
<br />
<b><span style="color: #cc0000;">Mechanics:</span></b><br />
Atwood's Inclined Plane (18.8KB)<br />
<br />
Projectile motion<br />
<br />
Projectile Range<br />
<br />
The Monkey and the Hunter<br />
<br />
Centripetal Acceleration<br />
<br />
Newton’s Cannon<br />
<br />
Kepler’s Laws<br />
<br />
Oscilations and Waves:<br />
Simple Harmonic Motion<br />
<br />
The Doppler Effect<br />
<br />
Shock Waves<br />
<br />
Standing Waves<br />
<br />
Heat engines:<br />
The 2 Stroke Engine (17.0KB)<br />
The 4 Stroke Engine (25.4KB)<br />
The Stirling Engine (43.0KB)<br />
The Carnot Cycle<br />
<br />
<b><span style="color: #330033;">Optics:</span></b><br />
Electric field around an Oscillating Charge<br />
Refraction<br />
Object Image Relationships for a Convex Lens (22.8KB)<br />
example: Virtual Object for a Two Convex Lens System (7.00KB)<br />
Phasors<br />
Double slit phasors<br />
Multislit phasors<br />
Diffraction1<br />
Quarter Wave Plate / Circular Polarization<br />
<br />
<b>Materials:<br />
</b><br />
The Science of the Silicon Solar Cell<br />
<br />
<b><span style="color: #cc0000; font-size: 130%;">Lumina</span></b><br />
<b><span style="color: #cc0000;">Reflexia si refractia</span></b><br />
<b></b><a href="http://videos.howstuffworks.com/discovery/30016-assignment-discovery-reflection-and-refraction-video.htm">http://videos.howstuffworks.com/discovery/30016-assignment-discovery-reflection-and-refraction-video.htm</a><br />
<br />
<b><span style="font-size: 130%;"><span style="color: #cc0000;"></span></span></b><span style="color: #cc0000;"><b><span style="font-size: 130%;">Optical Camouflage</span></b> </span><br />
<br />
Optical Camouflage Being Developed at U. Tokyo<br />
<a href="http://gruia.blogware.com/blog/_archives/2004/7/14/103801.html">http://gruia.blogware.com/blog/_archives/2004/7/14/103801.html</a> <br />
<div>
<span style="color: #cc0000;">"Invisible Coat" </span><br />
<span style="font-weight: bold;"></span><link href="file:///C:%5CDOCUME%7E1%5CL%5CLOCALS%7E1%5CTemp%5Cmsohtml1%5C01%5Cclip_filelist.xml" rel="File-List"></link><style>
<!-- /* Style Definitions */ p.MsoNormal, li.MsoNormal, div.MsoNormal {mso-style-parent:""; margin:0in; margin-bottom:.0001pt; mso-pagination:widow-orphan; font-size:12.0pt; font-family:"Times New Roman"; mso-fareast-font-family:"Times New Roman";} @page Section1 {size:8.5in 11.0in; margin:1.0in 1.25in 1.0in 1.25in; mso-header-margin:.5in; mso-footer-margin:.5in; mso-paper-source:0;} div.Section1 {page:Section1;} -->
</style><br />
<div class="MsoNormal">
<b>In 2003<span style="font-size: 100%;"> </span></b><span style="font-size: 100%;"><span style="color: black;">Susumu Tachi, de la Universitatea din Tokio, professor la catedra de fizică si informatică , fondator al Societatii Virtual Reality din Japonia prezinta o „pelerina invizibila“ pe care e proiectata o imagine a scenei din spate.<u3:p></u3:p></span> <span style="color: black;">"Invisible Coat" este costumul de camuflaj optic, confectionat dintr-un material ce contine un strat puternic reflectorizant “ light-emitting” format dintr-o retea cu microsfere care reflecta puternic lumina, acţionand ca un ecran de film, pe care apare proiectata scena din spatele pelerinei, luata cu ajutorul dispozitivelor de captura a imaginilor, ataşate la un computer</span>.<br />
Microsferele pot reflecta imagini chiar şi atunci când materialul este ridat.<br />
In imaginea prezentata, putem vedea că materialul este aproape transparent. Pentru a atinge invizibilitatea completă, trebuie să fie capturate simultan imagini din toate unghiurile şi perspectivele. Acest lucru implică un minim de şase perechi de camere video stereoscopice, pentru a captura independent imagini din spatele pelerinei. Pentru că nu există nici un decalaj de timp între ceea ce se întâmpla in spatele pelerinei şi imaginea proiectata pe partea din faţă , privitorul are iluzia ca vede drept prin haina.</span></div>
<br />
<b><span style="color: #000099;">Scientist show off 'invisible coat'</span></b><br />
<a href="http://www.smh.com.au/articles/2003/03/29/1048653907088.html">http://www.smh.com.au/articles/2003/03/29/1048653907088.html</a><br />
<a href="http://video.google.com/videoplay?docid=-6083311613551695956">http://video.google.com/videoplay?docid=-6083311613551695956</a><br />
<br />
<a href="http://video.google.com/videoplay?docid=-6841665450489564084http://al13lea.wordpress.com/2008/01/31/optical-camouflage/"></a><b><span style="color: #cc0000;">OPTICA GEOMETRICA<br />
<br />
</span></b>-Aplicatii<br />
<a href="http://subaru2.univ-lemans.fr/enseignements/physique/02/optigeo/mnuopgeo.html">http://subaru2.univ-lemans.fr/enseignements/physique/02/optigeo/mnuopgeo.html</a><br />
<a href="http://webcache.googleusercontent.com/search?q=cache:http://subaru2.univ-lemans.fr/enseignements/physique/02/optigeo/mnuopgeo.html">http://webcache.googleusercontent.com/search?q=cache:http://subaru2.univ-lemans.fr/enseignements/physique/02/optigeo/mnuopgeo.html</a><br />
<a href="http://ftp.ccp14.ac.uk/ccp/web-mirrors/j-j-rousseau/enseignements/physique/02/optigeo/mnuopgeo.html">http://ftp.ccp14.ac.uk/ccp/web-mirrors/j-j-rousseau/enseignements/physique/02/optigeo/mnuopgeo.html</a><br />
<br />
Cuprins:<br />
.Miroirs<br />
•Miroir plan<br />
•Rotation d'un miroir plan<br />
•Miroirs sphériques<br />
•Télémčtre ŕ miroir<br />
•Principe du sextant<br />
•Stigmatisme des miroirs<br />
•Mesure de la vitesse de la lumičre<br />
Dioptres<br />
<br />
•Réfraction<br />
•Dioptre plan<br />
•Dioptre sphérique<br />
•Construction des rayons<br />
•Points d'Young-Weierstrass<br />
•Lame ŕ faces parallčles<br />
Prismes<br />
<br />
•Prisme<br />
•Prisme de Pellin et Broca<br />
•Prisme ŕ vision directe<br />
<br />
Lentilles<br />
<br />
•Types de lentilles<br />
•Lentilles minces<br />
•Construction des rayons<br />
•Aberrations géométriques<br />
•Aberrations chromatiques<br />
•Correction de l'astigmatisme<br />
•Focométrie<br />
•Méthode de Cornu<br />
•Focomčtre des lunetiers<br />
Instruments<br />
<br />
•Doublets de lentilles minces<br />
•Principe du microscope<br />
•Lunettes<br />
•Oculaires<br />
•Zoom et téléobjectif<br />
•Télescope Cassegrain<br />
•Télescope Newton<br />
•Profondeur de champ<br />
Autres<br />
<br />
•Principe de Fermat(2)<br />
•Oeil simplifié<br />
•Arc en ciel<br />
•Photomčtre de Lummer et Brodhun<br />
•Réfractomčtre<br />
•Synthčse des couleurs (2)<br />
•Persistance rétinienne<br />
<div class="componentheading" style="font-weight: bold;">
<span style="font-size: 130%;">Electromagnetism</span></div>
<a href="http://www.scientia.ro/fizica/38-electronica.html">http://www.scientia.ro/fizica/38-electronica.html</a><br />
<b><span class="Apple-style-span" style="color: #cc0000;">Spectrul electromagnetic</span></b></div>
<div>
<span class="Apple-style-span" style="color: #cc0000;"><b><a href="http://www.scientia.ro/fizica/38-electronica/44-spectrul-electromagnetic.html"><span class="Apple-style-span" style="font-weight: normal;">http://www.scientia.ro/fizica/38-electronica/44-spectrul-electromagnetic.html</span></a><br />
</b></span><b><span style="color: #cc0000;"><span style="font-size: 130%;"><br />
</span></span></b></div>
<div>
<b><span style="color: #cc0000;"><span style="font-size: 130%;">Termodinamica</span><br />
</span></b><a href="http://www.scientia.ro/fizica/43-termodinamica.html">http://www.scientia.ro/fizica/43-termodinamica.html</a><br />
<br />
<b>Poate fi un atom cald ori rece?</b><br />
<a href="http://www.scientia.ro/fizica/43-termodinamica/311-poate-fi-un-atom-cald-ori-rece.html">http://www.scientia.ro/fizica/43-termodinamica/311-poate-fi-un-atom-cald-ori-rece.html</a><br />
<br />
<b><span style="color: #990000;">Celsius, Fahrenheit şi Kelvin</span></b><br />
<br />
<a href="http://www.scientia.ro/fizica/43-termodinamica/184-celsius-fahrenheit-kelvin.html">http://www.scientia.ro/fizica/43-termodinamica/184-celsius-fahrenheit-kelvin.html</a><br />
<br />
<b><span style="color: #990000;">Cum se transferă căldura<br />
</span></b><a href="http://www.scientia.ro/fizica/43-termodinamica/74-transfer-caldura.html">http://www.scientia.ro/fizica/43-termodinamica/74-transfer-caldura.html</a><br />
<span style="color: #6600cc; font-size: 130%;"><span style="font-weight: bold;">Fulgii de nea -Structura si formarea</span></span><br />
<a href="http://www.its.caltech.edu/%7Eatomic/snowcrystals/primer/primer.htm">http://www.its.caltech.edu/~atomic/snowcrystals/primer/primer.htm</a><br />
<b><span style="color: #6600cc; font-size: 130%;">Zero absolut</span></b><br />
<a href="http://www.scientia.ro/fizica/43-termodinamica/61-zero-absolut.html">http://www.scientia.ro/fizica/43-termodinamica/61-zero-absolut.html</a><br />
<a href="http://ro.wikipedia.org/wiki/Termodinamica">http://ro.wikipedia.org/wiki/Termodinamica</a><br />
<br />
Cuprins<br />
1 Sistemele termodinamice. Parametri de stare. Echilibru termodinamic. Procese termodinamice.<br />
2 Clasificarea proceselor termodinamice<br />
3 Ecuaţii de stare<br />
4 Postulatele termodinamicii<br />
4.1 Primul postulat al termodinamicii. (Principiul general al termodinamicii)<br />
4.2 Postulatul al doilea al termodinamicii. (Principiul Zero). Temperatura empirică.<br />
5 Principiile termodinamicii<br />
5.1 Primul principiu al termodinamicii<br />
5.2 Principiul al doilea al termodinamicii<br />
5.3 Principiul al treilea al termodinamicii<br />
6 Termodinamica proceselor ireversibile<br />
Sistem termodinamic<br />
Transformare termodinamică<br />
Ciclu termodinamic<br />
Maşină termică<br />
Energie termică<br />
Căldură</div>
<br />
<div>
<b><span style="color: #000099;"></span></b><span style="font-size: 130%; font-weight: bold;"><span class="contentpagetitle">Structura intimă a materiei</span></span><br />
<a href="http://www.scientia.ro/fizica/63-atomul/398-structura-intima-a-materiei.html">http://www.scientia.ro/fizica/63-atomul/398-structura-intima-a-materiei.html</a><br />
<span style="font-size: 130%;"><a class="contentpagetitle" href="http://www.blogger.com/fizica/50-mecanica-cuantica/308-particulele-forta.html" style="font-weight: bold;">Particulele purtătoare ale forţelor</a></span> <span style="font-weight: bold;">(fotonii, gluonii, bosonii W si Z, gravitonii) </span><br />
<a href="http://www.scientia.ro/fizica/50-mecanica-cuantica/308-particulele-forta.html">http://www.scientia.ro/fizica/50-mecanica-cuantica/308-particulele-forta.html</a><br />
<br />
<span style="font-size: 180%;"><b><span class="Apple-style-span" style="color: #006600;">Fizica atomica<br />
</span></b><a href="http://www.scientia.ro/fizica/63-atomul.html"><span class="Apple-style-span" style="color: #006600; font-size: 100%;">http://www.scientia.ro/fizica/63-atomul.html</span></a><b><span class="Apple-style-span" style="color: #006600;"><br />
</span></b></span></div>
<div>
<span style="font-size: 130%; font-weight: bold;"><span class="contentpagetitle">Cum arată un electron?</span></span><br />
<a href="http://www.scientia.ro/fizica/63-atomul/259-cum-functioneaza-fotografierea-unui-electron.html">http://www.scientia.ro/fizica/63-atomul/259-cum-functioneaza-fotografierea-unui-electron.html</a><br />
<span style="color: #990000;"><a class="contentpagetitle" href="http://www.blogger.com/fizica/63-atomul/283-atomul-modelul-atomic-al-lui-niels-bohr.html">Modelul atomic al lui Niels Bohr</a></span><br />
<a href="http://www.scientia.ro/fizica/63-atomul/283-atomul-modelul-atomic-al-lui-niels-bohr.html">http://www.scientia.ro/fizica/63-atomul/283-atomul-modelul-atomic-al-lui-niels-bohr.html</a><br />
<br />
<span style="font-size: 130%; font-weight: bold;"><a class="contentpagetitle" href="http://www.blogger.com/fizica/63-atomul/783-ce-este-spinul-particulelor-fundamentale-1.html">Ce este spinul particulelor ? (1)</a></span><br />
<a href="http://www.scientia.ro/fizica/63-atomul/783-ce-este-spinul-particulelor-fundamentale-1.html">http://www.scientia.ro/fizica/63-atomul/783-ce-este-spinul-particulelor-fundamentale-1.html</a><br />
<span style="font-size: 130%;"><span class="contentpagetitle" style="font-weight: bold;">Ce este spinul particulelor ? </span></span><span style="font-weight: bold;">(2)</span><br />
<a href="http://www.scientia.ro/fizica/63-atomul/786-ce-este-spinul-particulelor-2.html">http://www.scientia.ro/fizica/63-atomul/786-ce-este-spinul-particulelor-2.html</a><br />
<span style="font-size: 130%; font-weight: bold;">Physicists capture first images of atomic spin</span><br />
<a href="http://www.physorg.com/news191515629.html">http://www.physorg.com/news191515629.html</a><br />
<br />
<b><span style="color: #cc0000; font-size: 130%;">Logica tabelului lui Mendeleev<br />
</span></b><a href="http://www.scientia.ro/fizica/63-atomul/307-tabelul-lui-mendeleev.html">http://www.scientia.ro/fizica/63-atomul/307-tabelul-lui-mendeleev.html</a><br />
<b><span style="color: #cc0000;">Fizica particulelor pe intelesul tuturor</span></b><br />
<a href="http://scienzapertutti.lnf.infn.it/main2_rume.html">http://scienzapertutti.lnf.infn.it/main2_rume.html</a><br />
<b>Cuprins:<br />
</b>Atom, Neutron, Proton,Electron, Care sunt particulele fundamentale?, Dincolo de proton si neutron<br />
<a href="http://www.fizicaparticulelor.ro/index.php?option=com_content&task=category%C2%A7ionid=8&id=42&Itemid=48">http://www.fizicaparticulelor.ro/index.php?option=com_content&task=category%C2%A7ionid=8&id=42&Itemid=48</a><br />
<b>Cuprins</b><br />
Bozonul Higgs pe înţelesul tuturor<br />
<br />
Bosonul Higgs-întrebări frecvente</div>
<div>
<br />
<span style="font-size: 130%;"><b><span style="color: #cc0000;"></span></b></span><a href="http://www.chemistry.mcmaster.ca/esam/Chapter_5/intro.html"></a></div>
<div>
<br />
<b><span style="color: #cc0000;">Fizica particulelor - vedere de ansamblu</span></b><br />
<br />
<a href="http://www3.fizicaparticulelor.ro/index.php?option=com_weblinks&catid=14&Itemid=23">http://www3.fizicaparticulelor.ro/index.php?option=com_weblinks&catid=14&Itemid=23</a><br />
<b><span class="Apple-style-span" style="color: #cc0000;">Fizica particulelor pentru toti</span></b></div>
<div>
<a href="http://scienzapertutti.lnf.infn.it/main2_rume.html">http://scienzapertutti.lnf.infn.it/main2_rume.html</a><br />
<span style="font-size: 180%;"><b><span style="color: #cc0000;">Fizică nucleară</span></b></span><br />
<a href="http://www.scientia.ro/fizica/58-fizica-nucleara.html">http://www.scientia.ro/fizica/58-fizica-nucleara.html</a><br />
<br />
<b><span style="color: #cc0000;">Cum arata particulele fundamentale</span></b><br />
<a href="http://www.scientia.ro/fizica/58-fizica-nucleara/300-cum-arata-particulele-fundamentale.html">http://www.scientia.ro/fizica/58-fizica-nucleara/300-cum-arata-particulele-fundamentale.html</a><br />
<b><span style="color: #cc0000;">Particulele elementare</span></b><br />
<a href="http://www.scientia.ro/fizica/58-fizica-nucleara/47-particulele-elementare.html">http://www.scientia.ro/fizica/58-fizica-nucleara/47-particulele-elementare.html</a><br />
<b><span style="color: #cc0000;">Modelul standard</span></b><br />
<a href="http://www.scientia.ro/fizica/58-fizica-nucleara/296-modelul-standard.html">http://www.scientia.ro/fizica/58-fizica-nucleara/296-modelul-standard.html</a><br />
<br />
<b><span style="color: #cc0000;">Bosonul Higgs</span></b><br />
<a href="http://www.scientia.ro/fizica/58-fizica-nucleara/294-bosonul-higgs.html">http://www.scientia.ro/fizica/58-fizica-nucleara/294-bosonul-higgs.html</a><br />
<br />
<b><span style="color: #cc0000;">Particula Higgs</span></b><br />
<a href="http://www.scientia.ro/fizica/58-fizica-nucleara/168-particula-lui-dumnezeu.html">http://www.scientia.ro/fizica/58-fizica-nucleara/168-particula-lui-dumnezeu.html</a><br />
<br />
<b><span style="color: #cc0000;">Neutrino</span></b><br />
<a href="http://www.scientia.ro/fizica/58-fizica-nucleara/169-povestea-particulei-neutrino.html">http://www.scientia.ro/fizica/58-fizica-nucleara/169-povestea-particulei-neutrino.html</a><br />
<br />
<b><span style="color: #cc0000;">Ce forta tine nucleul atomic unit</span></b><br />
<a href="http://www.scientia.ro/fizica/58-fizica-nucleara/288-forta-tare-si-energia-de-legatura.html">http://www.scientia.ro/fizica/58-fizica-nucleara/288-forta-tare-si-energia-de-legatura.html</a><br />
<br />
<b><span style="color: #cc0000;">Dezintegrarea radioactiva</span></b><br />
<a href="http://www.scientia.ro/fizica/58-fizica-nucleara/285-cum-functioneaza-descompunerea-radioactiva.html">http://www.scientia.ro/fizica/58-fizica-nucleara/285-cum-functioneaza-descompunerea-radioactiva.html</a><br />
<br />
<b><span style="color: #cc0000;">Fuziunea si fisiunea nucleara</span></b><br />
<a href="http://www.scientia.ro/fizica/58-fizica-nucleara/304-fisiunea-si-fuziunea-nucleare.html">http://www.scientia.ro/fizica/58-fizica-nucleara/304-fisiunea-si-fuziunea-nucleare.html</a><br />
<span style="color: #cc0000; font-size: 130%;"><span class="contentpagetitle">Datarea cu carbon-14</span></span><br />
<a href="http://www.scientia.ro/tehnologie/39-cum-functioneaza-lucrurile/222-datarea-cu-carbon-14.html">http://www.scientia.ro/tehnologie/39-cum-functioneaza-lucrurile/222-datarea-cu-carbon-14.html</a><br />
<b></b><span style="font-weight: bold;">Experimente </span><br />
<div style="color: #990000;">
<span class="ws18" style="font-family: Tahoma;"><b>Plasma speaker<br />
</b><a href="http://physis.ro/Plasma%20speaker.html"><span style="font-size: 100%;">http://physis.ro/Plasma%20speaker.html</span></a><b><br />
</b></span></div>
<div style="color: black;">
<span class="ws18" style="font-family: Tahoma;"><b>Stele neutronice</b></span></div>
<a href="http://physis.ro/Stele.html">http://physis.ro/Stele.html</a><br />
<b><span style="font-size: 130%;"><span style="color: #cc0000;">Materia neagră şi energia neagră- Neutralino</span><br />
</span></b><a href="http://www.scientia.ro/stiinta-la-minut/54-scintilatii-stiintifice-fizica/319-ce-este-neutralino.html">http://www.scientia.ro/stiinta-la-minut/54-scintilatii-stiintifice-fizica/319-ce-este-neutralino.html</a><br />
<span style="font-size: 130%; font-weight: bold;"><span class="contentpagetitle">Modelul cuantic al atomului</span></span><br />
<a href="http://www.scientia.ro/fizica/63-atomul/334-modelul-atomic-cuantic-schrodinger-heisenberg-dirac.html">http://www.scientia.ro/fizica/63-atomul/334-modelul-atomic-cuantic-schrodinger-heisenberg-dirac.html</a><br />
<b><span style="color: #cc0000;">Mecanica cuantica-particule purtatoare ale fortelor</span></b><br />
<a href="http://www.scientia.ro/fizica/50-mecanica-cuantica/308-particulele-forta.html">http://www.scientia.ro/fizica/50-mecanica-cuantica/308-particulele-forta.html</a><br />
<span style="font-size: 130%; font-weight: bold;">Mecanica cuantica</span>,<span style="font-size: 130%;"><span style="font-weight: bold;">Realitatea cuantica si sensurile vietii</span></span><br />
<a href="http://www.scientia.ro/fizica/50-mecanica-cuantica.html">http://www.scientia.ro/fizica/50-mecanica-cuantica.html</a><br />
<a href="http://www.scientia.ro/fizica/50-mecanica-cuantica/297-mecanica-cuantica-partea-1.html"></a><span class="contentpagetitle" style="font-weight: bold;">Mecanica cuantică: o analogie cu Newton-1</span><br />
<a href="http://www.scientia.ro/fizica/70-mecanica/732-mecanica-cuantica-o-analogie-cu-newton-1.html">http://www.scientia.ro/fizica/70-mecanica/732-mecanica-cuantica-o-analogie-cu-newton-1.html</a><br />
<span class="contentpagetitle" style="font-weight: bold;">Mecanica cuantică: o analogie cu Newton-3</span><br />
<a href="http://www.scientia.ro/fizica/50-mecanica-cuantica/742-mecanica-cuantica-o-analogie-cu-newton-3.html">http://www.scientia.ro/fizica/50-mecanica-cuantica/742-mecanica-cuantica-o-analogie-cu-newton-3.html</a><br />
<b><span style="color: #cc0000;">Inseparabilitatea cuantica<br />
</span></b><a href="http://www.scientia.ro/fizica/50-mecanica-cuantica/306-mecanica-cuantica-partea-6.html">http://www.scientia.ro/fizica/50-mecanica-cuantica/306-mecanica-cuantica-partea-6.html</a><br />
<span style="font-size: 130%;"><span style="font-weight: bold;">Fisiunea si fuziunea nucleara</span></span><br />
<a href="http://www.scientia.ro/fizica/58-fizica-nucleara/304-fisiunea-si-fuziunea-nucleare.html">http://www.scientia.ro/fizica/58-fizica-nucleara/304-fisiunea-si-fuziunea-nucleare.html</a><br />
<span style="font-size: 130%; font-weight: bold;">Fuziunea nucleara</span><br />
<a href="http://physis.ro/Fuziunea.html">http://physis.ro/Fuziunea.html</a><br />
<div>
<span class="ws18" style="color: white; font-family: Tahoma;"><span style="color: #990000; font-weight: bold;">Atomii la îndemână. Coralii </span><b style="color: #990000;">cuantici</b></span></div>
<a href="http://physis.ro/Coral.html">http://physis.ro/Coral.html</a><br />
<b><span style="color: #cc0000;">Cum funcţionează Universul?</span></b><br />
<a href="http://www.scientia.ro/univers/47-astronomie/373-cum-functioneaza-universul-partea-a-doua.html">http://www.scientia.ro/univers/47-astronomie/373-cum-functioneaza-universul-partea-a-doua.html</a><br />
<span style="font-size: 130%;"><span class="contentpagetitle" style="font-weight: bold;">Istoria Universului (I)</span></span><br />
<a href="http://www.scientia.ro/univers/47-astronomie/757-istoria-universului-partea-1.html">http://www.scientia.ro/univers/47-astronomie/757-istoria-universului-partea-1.html</a><br />
<b><span style="font-size: 130%;"><span style="color: #cc0000;">Ce este teoria Big Bang</span>?<br />
</span></b><a href="http://www.scientia.ro/stiinta-la-minut/53-scintilatii-stiintifice/189-ce-este-big-bangul.html">http://www.scientia.ro/stiinta-la-minut/53-scintilatii-stiintifice/189-ce-este-big-bangul.html</a><br />
<div style="color: #990000; font-weight: bold;">
<span class="ws18" style="font-family: Tahoma;"><span style="font-size: 130%;">Acceleratorul LHC şi provocările s<span style="font-weight: bold;">ale<br />
</span><a href="http://physis.ro/LHC.html"><span style="font-size: 100%;"><span style="font-weight: normal;">http://physis.ro/LHC.html</span></span></a><span style="font-weight: bold;"><br />
</span></span></span></div>
<br />
<span style="font-size: 180%;"><span style="font-weight: bold;">NOTA</span></span><br />
Aceasta pagina este actualizata periodic .<br />
Ultima actualizare:25 mai 2012</div>
</div>Elena Spanulescuhttp://www.blogger.com/profile/10101209898723129838noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-4583639908062077677.post-72986986644773029032009-11-12T05:47:00.000-08:002009-11-12T06:01:39.186-08:00Şcoala care se face în România este multă şi proastă<span style="font-size:130%;">Experţi universitari arată că modul de predare în şcoala românească produce </span><span style="font-size:130%;"><strong><span style="color:#cc0000;">„analfabeţi funcţional“, iar pe elevi îi face să urască şcoala şi să o resimtă ca pe un chin.<br /></span></strong>Elevii pricep tot mai greu sau chiar deloc matematica, fizica şi chimia. De vină sunt metodele vechi de predare şi programa şcolară foarte încărcată.<br />Şcoala care se face în România este multă şi proastă, arată o cercetare a <strong><span style="color:#cc0000;">Societăţii Academice Române</span></strong>, care a fost făcută publică ieri şi care a reunit opiniile a 29 de specialişti de top din învăţământ şi cercetare.<br /><br />Manualele sunt ticsite de informaţii grele şi inutile care plictisesc şi obosesc elevul. Metodele de predare sunt şi ele învechite, iar corpul profesoral este îmbătrânit. În plus, elevii stau la şcoală mai mult de 30 de ore pe săptămână, la care se adaugă alte ore necesare pregătirii temelor.<br /><br />Nicio legătură între teorie şi practică<br /><br /></span><span style="font-size:130%;"><strong><span style="color:#cc0000;">Manualele de fizică şi chimie după care învaţă elevii în şcolile româneşti sunt scrise astfel încât să arate ce geniali sunt autorii şi nu sunt de niciun folos elevilor.<br /></span></strong><br />„Am deschis zilele trecute un manual de fizică de clasa a VI-a. Am citit patru pagini, nu am înţeles nimic şi m-am îngrozit. Cum ar putea un elev de 13 ani să priceapă ceva? Totul era plin de formule, calcule şi legi. Nu se explica nicăieri la ce sunt bune şi ce legătură au cu viaţa reală“, a spus prof. univ. dr Nicolae Zamfir, preşedintele Societăţii Române de Fizică şi membru corespondent al Academiei Române.<br /><br />„Am urmărit zilele trecute o emisiune la televizor. Două doamne discutau despre fulger şi tunet. Se vedea clar că nu au habar despre ce vorbesc. Nu ştiau nici măcar că aceste două fenomene sunt legate între ele. Mai aveau puţin şi dădeau vina pe Sf. Ilie“, a declarat preşedintele Societăţii Române de Fizică.<br /><br />Acesta este de părere că astfel de „analfabeţi funcţional“ sunt rezultatul unui sistem de învăţământ în care teoria nu a fost niciodată legată cu practica.<br /><br />„Fenomenele fizice trebuie explicate la clasă. Trebuie să-i arăţi elevului ce e acela un magnet, ce e forţa aia, ce e forţa ailaltă, de ce e important să le ştie. Dacă profesorul nu-i spune toate aceste lucruri, elevul nu vede utilitatea materiei“, a spus profesorul Zamfir.<br /><br /></span><span style="font-size:130%;"><strong><span style="color:#cc0000;">Logică de facultate la clasa a V-a<br /></span></strong><br />Aceeaşi situaţie la matematică. În clasa a V-a de exemplu, elevului i se predă după logica pe care o înveţi doar în facultate. Mulţi elevi nu înţeleg şi ajung încet-încet să urască această materie.<br /><br />Dănuţ este elev în clasa a VI-a din Bucureşti şi urăşte matematica din tot sufletul. „Doamne ne predă lecţii de geometrie. Nu înţeleg nimic şi nici nu-mi place aşa că în oră mă joc vaporaşe. O urăsc pe doamna şi ora de mate“, a spus băiatul. „Este un lucru foarte grav, pentru că matematica este fundamentală“, a spus Radu Gologan, preşedintele Societăţii Române de Matematică. El a afirmat că „la sfârşitul ciclului gimnazial un elev bun la matematică ar trebui să poată formula corect o ipoteză sau să recunoască un calcul greşit fundamental.“<br /><br />Cristian Hatu, expertul SAR care gestionează proiectul, a declarat că în ţările anglo-saxone manualele sunt mult mai „aerisite“ şi făcute la un nivel mai jos ca aspiraţie. În acelaşi timp, ele au mai multe „cârlige“ pentru atragerea elevului, iar legătura cu practica este clară.<br /><br />Profesorii, sclavii programei<br /><br /></span><span style="font-size:130%;"><strong><span style="color:#cc0000;">Programa stufoasă impusă de Ministerul Educaţiei nu le permite însă profesorilor să aprofundeze materia.<br /></span></strong><br />„Sunt silit de programă, chiar dacă e învechită, să predau o anumită lecţie. De exemplu, la clasa a VIII-a am o lecţie dedicată unei poezii «Foaie verde măghiran». Păi, cu astfel de lecţii vrem să-i pregătim pe copii pentru Europa? Niciun elev care termină gimnaziul nu a fost şi nu va fi vreodată interesat de aşa ceva. Dacă nu o fac însă, vine directorul sau inspectorul şi mă sancţionează că nu respect programa“, ne-a spus un profesor de română de la una dintre şcolile de lângă Bucureşti.<br /><br /><strong><span style="color:#cc0000;">Opt ore de învăţat la 12 ani</span></strong><br /><br />Un elev de clasa a V-a are zilnic cel puţin cinci ore de curs. Uneori trebuie să stea şi câte şase ore la şcoală. La acestea se adaugă alte două sau trei ore pentru temele de acasă. În total, opt ore de lucru.<br /><br /><strong><span style="color:#cc0000;">Prea multe ore la şcoală</span></strong><br />Pe lângă manualele destinate mai curând geniilor şi programa şcolară încărcată, elevii români mai au o problemă. Numărul mare de ore de curs şi de teme pentru acasă. Andreea Popa este elevă în clasa a VI-a şi are cursuri în fiecare zi până la ora 14.00. „Joi e mai bine că începem la ora 9.00, dar tot la 14.00 scăpăm“, spune eleva.<br /><br />Atunci când vine acasă se apucă să-şi facă temele, care durează şi ele cel puţin trei ore. Astfel, elevii din învăţământul preuniversitar ajung să petreacă la şcoală peste 30 de ore în fiecare săptămână, dacă nu punem la socoteală şi timpul destinat temelor pentru a doua zi. În aceste condiţii, nu prea mai rămâne vreme pentru a viziona un film, a citi o carte în afara programei sau a te relaxa pur şi simplu. Experţii în educaţie arată că, de multe ori, elevii ajung să lucreze pentru şcoală mai multe ore decât munceşte un angajat la serviciu, ceea<br />ce este anormal.<br /><br /></span><span style="font-size:130%;"><strong><span style="color:#cc0000;">„Le furăm viaţa copiilor“<br /></span></strong>Alina Pascale (foto), una dintre mamele care au copii în sistemul de învăţământ românesc, a cerut ieri şi schimbarea manualului de limba şi literatura română.<br /><br />„Am fost sesizaţi de părinţi că nu numai la matematică sau fizică sunt probleme cu manualele. Trebuie să vedem în ce măsură mai vrem să predăm filologia unei naţiuni mici şi frustrate“, a semnalat Sorin Ioniţă, expert SAR. Alina Pascale a cerut excluderea din manuale a lui George Coşbuc, Gala Galaction, Ion Creangă, Bogdan Petriceicu-Haşdeu şi chiar a lui Mihai Eminescu.<br /><br />„Copiii noştri pleacă în lume şi vor sta alături de alţi copii formaţi altfel. Trebuie să renunţăm la Coşbuc şi să-l introducem pe Shakespeare. Pe Salman Rushie. Este nedrept ca abia la facultate să auzi de aceste personalităţi ale culturii mondiale. Peste tot se vorbeşte de globalizare şi noi tot cu Coşbuc şi cu Ion Creangă. Sentimentul pe care îl am ca părinte este că le furăm viaţa copiilor noştri. Ei stau la şcoală destul de mult timp şi nu primesc aceste informaţii, iar noi trebuie să suplinim această lipsă“, a spus mama. sursa Ziarul <strong><span style="color:#6600cc;">Adevarul</span></strong> </span><a href="http://www.adevarul.ro/articole/materii-care-tin-scolarii-sub-teroare.html"><span style="font-size:130%;">http://www.adevarul.ro/articole/materii-care-tin-scolarii-sub-teroare.html</span></a>Elena Spanulescuhttp://www.blogger.com/profile/10101209898723129838noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-4583639908062077677.post-19850607427908173532009-06-02T03:04:00.000-07:002009-06-02T03:59:38.617-07:00Dincolo de bacalaureat, falimentul sistemului<span style="font-family:verdana;"><span style="font-size:130%;"><span style="color:#cc0000;"><strong>"Romania Cultural "</strong></span>a publicat un grupaj, realizat cu sprijinul unor profesori care au lucrat sau lucrează în învăţămîntul preuniversitar sau care predau la facultăţile de Litere din Bucureşti şi Cluj, <strong><span style="color:#cc0000;"><em>despre situaţia critică</em></span></strong> în care a ajuns învăţămîntul românesc. Dezbaterea problemelor grave din educaţie a fost impulsionată şi de numeroase mesaje, semnale şi sugestii care s-au primit la redacţie .<br /></span></span><span style="font-family:verdana;"><span style="font-size:130%;"><strong><span style="color:#990000;">De ce nu mai vreau să fiu profesor examinator la bac<br /></span></strong>Autor: Georgiana SARBU<br />Iunie 1998. Mă pregătesc, într-un orăşel de provincie, să dau examenul de bacalaureat. Nu sînt foarte speriată, poate doar emoţia specifică. Am făcut meditaţii intens, mă pregătesc să dau la Facultatea de Jurnalism. Surprize, surprize. Aveam să pic la matematică. Cu 10 la toate celelalte materii. Plînsete, reproşuri materne şi paterne. O iau de la capăt. Mai am o şansă în sesiunea din august (cînd trebuie să dau din nou toate probele, încă nu se dăduse legea potrivit căreia susţineai doar materia nepromovată). Ne gîndim la o şpagă bine plasată, nu prea ştim „regulile“, părinţii mei sînt oameni simpli, de la ţară. Nu-i nimic, mai fac o meditaţie, poate de data asta putem copia şi nu se mai repetă nenorocirea. Bucuroasă, trec cu 10 de probele orale, sar de română, scris, unde îmi pică unul dintre subiectele mele preferate – comparaţie între Liviu Rebreanu şi Marin Preda privind „imaginea ţăranului“. Am scris 16 pagini, mi-am asigurat o notă mare, gîndesc eu. Şi gîndesc bine. Iau 10. Dar la matematică situaţia se repetă. Pic cu... nici nu mai are rost să spun. Supraveghetorii au făcut exces de zel (bravo lor, unde s-ar ajunge cu frauda?!) şi nici n-am putut să întorc privirea, ce să mai copiez după cineva... Media mea, cu nota sub 5 la mate, era mai mare decît a primului admis. Preşedintele comisiei, un om pe care nu-l văzusem în viaţa mea (era dintr-un alt judeţ), mă cheamă telefonic la liceul în care s-a dat examenul şi îmi spune că nu a văzut aşa ceva în viaţa lui. Îi pare rău, a aşteptat o oră înainte de a publica rezultatele. Mi-a spus că a citit cea mai bună lucrare la română din ultimii zece ani. Tocmai de aceea ţinea să o cunoască pe fata care luase 10 la română şi 1,75 la matematică. Merge cu mine la profesorii care mi-au corectat teza la matematică şi îi roagă „să facă ceva“ la contestaţie. Sînt singură, îmbrăcată sărăcăcios. Plînsă. Nu pot face nimic. Am plîns în noaptea aceea cît pentru o viaţă întreagă. La ce-mi folosise să citesc Istoria lui Călinescu sau Arca lui Noe sau Scriitori români de azi, dacă nu eram în stare să fac o ecuaţie sau o integrală?<br /><br />Peste o săptămînă îi scriu ministrului – Andrei Marga, pe atunci. De fapt, inspectorul adjunct al judeţului îmi face un memoriu prin care îi roagă să-mi permită transferul la un liceu cu profil uman ca să evit examenul la matematică. Primesc peste trei luni un răspuns de la Liliana Preoteasa. Nu se poate. Dar îmi urează succes în noua formulă a bacului: nu voi mai susţine bacul următor la 4 materii, ci la 7. Cinic, nu? Sau poate că nu am dreptate. Trebuia să mă gîndesc din timp să mă transfer la un liceu cu profil uman. Aşa aveam să încep meditaţiile la matematică, de patru ori pe săptămînă, o experienţă traumatizantă, terminată deseori cu plînsete pe care proful (acum sînt amuzată) o numea smiorcăială: „Văr-zet! Ai făcut văr-zet!“, îmi spunea după fiecare integrală rezolvată greşit. Nu reuşeam să-mi opresc lacrimile care parcă se adunau într-un rezervor invizibil în gît, ca mai apoi să se reverse vertiginos.<br /><br />Aceasta a fost experienţa mea legată de examenul de bacalaureat. De ce vorbesc acum despre asta? Pentru că nu am mai dat la Jurnalism, ci la Litere, şi peste patru ani (după ce, graţie bacului traumatizant, n-am avut nici o restanţă!), după un masterat şi un doctorat, iată-mă: sînt şi eu profesor. Elevii mei sînt şi ei în faţa bacului.<br /><br />Anul acesta însă am refuzat să mai merg la bacalaureat ca examinator. Din două motive. Pe unul dintre ele cred că l-am expus deja. Al doilea – nu mai sînt capabilă de compromisuri. Anul trecut am avut prima şi ultima experienţă ca profesor examinator pentru proba orală de limba şi literatura română. Sîntem chemaţi duminica (cu o zi înainte de începe-rea concursului) pentru „prelucrare“. Prelucrarea regulamentului. Preşedintele comisiei, un universitar din provincie (Craiova, parcă), ne roagă „să fim atente, să nu se creeze probleme de nici un fel“ (?!). Cam ambiguu, nu?<br /><br />A doua zi, începe examenul. Elevii au venit în uniforme, puţin emoţionaţi, dar păreau să se fi pregătit (a nu se înţelege că erau de 10, dar se vedea că nu neglijaseră materia). Nu trece o oră şi primim vizita unei secretare care îi şopteşte ceva colegei mele. O întreb din priviri ce voia. „Eleva asta (şi pune degetul pe listă) e fiica nu ştiu cui... şi zice că a învăţat, da’ că e puţin emotivă...“. „Şi?“, fac eu neînţelegînd unde bate. „Şi cică merită 10.“ Copila avea un subiect simplu, ceva legat de un roman de-al lui Rebreanu, mi se pare că despre expunerea subiectului. Dar ea nu citise romanul, ci un rezumat. Peste alte douăzeci de minute, primim chiar vizita preşedintelui comisiei. Urma să fie ascultat băiatul cuiva. Şi ca să se asigure că va primi 10, rămîne în sală cît timp e ascultat. Copilul se poticnea, scena era penibilă. Preşedintele, imperturbabil. Atunci mi-am jurat că e ultima oară cînd merg la bac.<br /><br />Dar experienţele mele neplăcute legate de „să fii atentă cu X, cu Y“ nu s-au terminat aici. Anul acesta, în ultima zi a anului şcolar, cînd toată lumea se pregătea de serbare, primesc la şcoală vizita tatălui unui elev. Acelaşi care, cu o zi înainte, mă rugase „să-l salvez, să fac ceva“. Adică să-i pun fiului patru note de 10. De atîta avea nevoie ca să promoveze şi să intre în bac. „Dar ştiţi că are foarte multe absenţe? (Tatăl obţinuse o scutirică foarte bine ticluită, avizată medical, deşi elevul absenta cînd avea chef, de exemplu la mijlocul programului dintr-o zi.) A rămas corigent pe primul semestru cu media 4, de ce nu aţi încercat atunci să luaţi măsuri?“ Văzînd că nu are sorţi de izbîndă, devine iritat: „Da’ nu-nţeleg ce aveţi de cîştigat dacă nu intră în bac?!“. Şi tonul acesta nu reprezintă nimic în comparaţie cu acela din ziua următoare, cînd află că fiul mult protejat a rămas corigent la română. Sînt chemată în faţa cancelariei de acelaşi tată, care îmi şopteşte de această dată (pentru că oamenii care se ocupă cu securitatea erau la doi paşi) pe un ton tăios: „Discuţia noastră nu se va termina aici. O să am grijă să ne mai întîlnim, veţi mai auzi de mine...“. Mai tîrziu aveam să aflu că lucrează la SRI. Probabil de acolo şi-a însuşit abordarea aceasta. Mă întreb dacă profesoara de geografie a avut parte de aceeaşi vizită, pentru că nici la materia dumneaei nu promovase. Şi mai am o nedumerire: avînd atîtea absenţe, cum de a reuşit totuşi să promoveze la celelalte discipline? Oricum, Andrei, căci acesta e numele lui, nu e singurul pe care nu l-a interesat româna înainte de bacalaureat. Am fost şocată de doi elevi cărora, cu o săptămînă înainte de încheierea anului şcolar, le-am mai dat o şansă: încă o lucrare. Au masacrat lumea Moromeţilor. Marin Preda s-ar răsuci în mormînt. Citez: „moromeţi e un roman interbelic“. Sau „Ana Baciu, fica lui Ştefan Ghiorghidiu...“. Slavă Domnului că asemenea exemplare există în număr redus (dar ele există, să ne înţelegem, la fiecare clasă)!<br /><br /><em><span style="color:#ff0000;">Citeste mai departe</span></em> </span></span><a href="http://www.romaniaculturala.ro/articol.php?cod=10497"><span style="font-family:verdana;font-size:130%;">http://www.romaniaculturala.ro/articol.php?cod=10497</span></a>Elena Spanulescuhttp://www.blogger.com/profile/10101209898723129838noreply@blogger.com4tag:blogger.com,1999:blog-4583639908062077677.post-84404824983293296892009-06-01T10:55:00.000-07:002009-06-02T04:02:23.650-07:00De ce scoala romaneasca demotiveaza elevii ?Cat invata un elev european?Solutii pentru reformarea sistemului de invatamant<span style="font-size:130%;">Pentru a gasi raspunsuri la aceste intrebari vizionati emisiunea "Din curtea scolii" </span><br /><a href="http://212.54.100.83/webcast/WebPlayer2.php?file=rtmp://perthro.tvr.ro/rec/DATA-2009-05-26-22-54.flv&name=Din"><span style="font-size:130%;">http://212.54.100.83/webcast/WebPlayer2.php?file=rtmp://perthro.tvr.ro/rec/DATA-2009-05-26-22-54.flv&name=Din curtea scolii</span></a><span style="font-size:130%;"><br />avand ca invitati pe:Prof univ.dr in psihologie <span style="color:#000099;"><strong>Adrian Necolau</strong></span>-Univ Al.Ioan Cuza Iasi, cercetator <span style="color:#000066;"><strong>Cornel Radu</strong></span>-Institutul de Microtehnologie , Prof .<strong><span style="color:#000099;">Florian Colceag</span></strong> IRSCA Gifted Education, prof.<strong><span style="color:#000099;">Vlaston Stefan</span></strong> presedinte EDU CER.</span><a href="http://212.54.100.83/webcast/WebPlayer2.phpavand"></a><br />Emisiune moderata de <span style="color:#cc0000;">Catalin Sava, <span style="color:#000000;">producator</span> Adrian Banuta,<strong><span style="color:#6600cc;">TVR1</span></strong><br /></span><br /><br /><a href="http://212.54.100.83/webcast/WebPlayer2.phpavand"></a><a href="http://212.54.100.83/webcast/WebPlayer2.phpavand"></a>Elena Spanulescuhttp://www.blogger.com/profile/10101209898723129838noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-4583639908062077677.post-50969764772546697832009-05-23T14:42:00.000-07:002009-05-23T14:50:57.702-07:00Subiectele ptr.tezele unice nu sunt inginerie spatiala<h4><span style="font-size:130%;"><span style="color:#000000;">Joi seară, Mircea Badea s-a arătat indignat faţă de greşelile celor care au redactat subiectele pentru tezele unice naţionale. La proba de Istorie, aceştia au comis o nouă eroare, similară cu cea întâlnită şi în cazul tezei unice la Limba şi literatura română.<br />Într-unul dintre subiectele tezei unice a fost încurcată Armata I a României cu Armata a II-a. Mai exact, în textul cerinţei se vorbeşte despre Armata a II-a a României, în timp ce întrebarea se referă la Armata I.</span><br /></span><span style="font-size:130%;"><span style="color:#990000;">"Ce ţară suntem noi să se greşească pe bandă rulantă subiectele la teză? Trebuie doar să scrii pe hârtie un subiect care să nu fie greşit, atât. Deja nu mai e nesimţire, e prostie din aia proastă. I-aş da pe toţi afară", a spus Mircea Badea.<br />"Deci un subiect simplu este scris pe un bileţel din trei fraze maxim. Cum e posibil să greşeşti? Nu trebuie să trimiţi rachete pe lună, trebuie doar să scrii cu pixul. De ce-i plătim noi din bani publici, cum să nu fii în stare să scrii un subiect corect la tezele naţionale, e atât de complicat?",</span><span style="color:#000000;"> a mai spus Mircea Badea.</span> sursa "Antena3"<br />vezi video </span><a href="http://www.antena3.ro/stiri/antena3ro/lumea-lui-mircea-badea-subiectele-pentru-tezele-unice-nu-sunt-inginerie-spatiala_72052.html"><span style="font-size:130%;">http://www.antena3.ro/stiri/antena3ro/lumea-lui-mircea-badea-subiectele-pentru-tezele-unice-nu-sunt-inginerie-spatiala_72052.html</span></a><span style="font-size:130%;"><br /></span></h4>Elena Spanulescuhttp://www.blogger.com/profile/10101209898723129838noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-4583639908062077677.post-37179839903538401692009-05-23T14:10:00.000-07:002009-05-23T14:40:58.606-07:00Parintii cer demiterea conducerii CNCEIP<h4><span style="font-size:130%;">BUCUREŞTI / 09:41, 22.05.2009<br /><span style="color:#cc0000;">Părinţii cer ministrului Educaţiei să reevalueze toţi angajaţii din cadrul Centrului Naţional pentru Curriculum şi Evaluare în Învăţământul Preuniversitar (CNCEIP) şi să demită conducerea acestuia, după ce în teza la Istorie susţinută, joi, a fost semnalată o greşeală.</span><br /></span><span style="font-size:130%;"><span style="color:#000000;">Federaţia Naţională a Asociaţiilor de Părinţi - Învăţământul Preuniversitar îşi exprimă îngrijorarea faţă de greşelile repetate în redactarea tezelor cu subiect unic ale Centrului Naţional pentru Curriculum şi Evaluare în Învăţământul Preuniversitar (CNCEIP), potrivit unui comunicat remis, vineri, de Federaţie.<br />Reprezentanţii Federaţiei atrag atenţia asupra faptului că, după eroarea anterioară, de la teza la Limba română susţinută în 7 mai, au solicitat demiterea "specialiştilor" din cadrul CNCEIP.<br />"Greşeala s-a repetat şi vom vedea, probabil, alţi doi «sacrificaţi» care vor încerca să spele de ruşine un întreg Centru plătit din banii noştri, ai contribuabililor. Aceştia se vor întoarce la catedră şi alti zeci de copii vor fi sacrificaţi. Şi nu este vorba numai de erori", susţine Federaţia.<br />Potrivit reprezentanţilor acesteia, subiectul tezei de Istorie a fost compelx, "conţinând cerinţe pentru care copiii sunt pregătiţi abia în liceu".<br />"Se gândesc oare aceşti «specialişti» că poate au o vină, morală, pentru sinuciderea unui copil? Greşelile repetate ne fac să credem că aceşti «specialişti» de frunte au următoarele obiective: discreditarea MECI şi implicit a şcolii româneşti şi desconsiderarea şi tratarea cu dispreţ a profesorilor de la catedră, a elevilor şi părinţilor. Elevilor nu le este permisă ataşarea unei erate la nicio teză! Şi plătesc, unii, chiar cu viaţă!", atrage atenţia Federaţia părinţilor.<br />În aceste condiţii, aceasta cere public ministrului Educaţiei reevaluarea tuturor angajaţilor din cadrul CNCEIP şi demiterea conducerii acestuia.<br />Eroarea de la teza la Istorie a constat în faptul că în loc de "Armata II" a apărut "Armata I".<br />Subiectul pentru teza unică la Istorie a fost corectat de şase persoane, respectiv de trei inspectori care concep subiectele, de un inspector de specialitate care le supervizează, de un drector de evaluare şi de directorul Centrului Naţional de Curriculum şi Evaluare</span>, </span><span style="font-size:130%;color:#cc0000;">Cristian Mirescu.<br /></span><a href="http://www.mediafax.ro/social/parintii-cer-ministrului-andronescu-reevaluarea-angajatilor-cnceip-si-demiterea-conducerii.html?1688;4435917"><span style="font-size:130%;">http://www.mediafax.ro/social/parintii-cer-ministrului-andronescu-reevaluarea-angajatilor-cnceip-si-demiterea-conducerii.html?1688;4435917</span></a><span style="font-size:130%;"><br /><strong><span style="font-size:180%;color:#990000;">Eroare în subiectul tezei unice la Istorie</span></strong><br /><span style="color:#000000;">Ministrul Educaţiei, Ecaterina Andronescu, declara, în 11 mai, că a cerut verificarea tuturor subiectelor pentru tezele cu subiect unic la Matematică, Istorie şi Geografie, după incidentul de la Limba română din 7 mai, când în subiect au fost inversate două nume ale personajelor dintr-o schiţă de Caragiale.<br />"I-am cerut domnului Mirescu (directorul general al Centrului Naţional pentru Curriculum şi Evaluare în Învăţământul Preuniversitar - n.r.) să doarmă la serviciu, să verificare toate subiectele pentru tezele următoare. Am anunţat încă de vineri că nu vom tolera nicio greşeală", declara ministrul Educaţiei, Cercetării şi Inovării.<br />În ciuda acestui avertisment, eroarea de la teza la Istorie este cea de-a doua din această sesiune de examinare, după cea semnalată în 7 mai, când a fost susţinută teza la Limba română.<br />Subiectul la Istorie, verificat de şase persoane, inclusiv de directorul general Cristian Mirescu<br />Subiectul pentru teza unică la Istorie a fost corectat de şase persoane, respectiv de trei inspectori care concep subiectele, de un inspector de specialitate care le supervizează, de un director de evaluare şi de directorul Centrului Naţional de Curriculum şi Evaluare, Cristian Mirescu.<br />Potrivit unor surse din MECI, subiectele la Istorie au fost verificate de inspectorul de specialitate Rodica Tudorică.<br />La teza cu subiect unic pe semestrul al II-lea, clasa a VIII-a, subiectul cu nr. II conţine următorul text: "În vara anului 1917, românii au desfăşurat un atac la Mărăşti şi două lupte de apărare la Mărăşeşti şi Oituz, în Moldova. La 11 iulie 1907 a început bătălia de la Mărăşti prin atacul desfăşurat de Armata II română împotriva trupelor germane şi austro-ungare. După o săptămână, Armata I română comandată de generalul Al. Averescu şi ajutată şi de trupe ruseşti a obţinut victoria cucerind 30 de localităţi din zonă".<br />Subiectul mai continuă cu trei paragrafe.<br />Greşeala este în fraza "după o săptămână, Armata I română comandată de generalul Al. Averescu şi ajutată şi de trupe ruseşti a obţinut victoria cucerind 30 de localităţi din zonă"<br />Inadvertenţa constă în faptul că în loc de Armata II apare Armata I.<br />Citeşte şi:<br />Subiectul cu numărul 5 la teza la Istorie sau Geografie<br />Responsabilii pentru eroarea din teza cu subiect unic au demisionat<br />Andronescu: Greşeala de la teza cu subiect unic ar fi putut fi făcută în mod voit<br /></span></span><a href="http://www.mediafax.ro/social/eroare-in-subiectul-tezei-unice-la-istorie.html?1688;4431728"><span style="font-size:130%;">http://www.mediafax.ro/social/eroare-in-subiectul-tezei-unice-la-istorie.html?1688;4431728</span></a><span style="font-size:130%;"><br /></span></h4>Elena Spanulescuhttp://www.blogger.com/profile/10101209898723129838noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-4583639908062077677.post-74509915045929434862008-12-02T09:05:00.000-08:002008-12-08T11:21:07.181-08:00Premiile Nobel pentru fizica si chimie 2008<span style="font-size:130%;"><br /><strong><span style="color:#cc0000;">Yoichiro Nambu, Makoto Kobayashi şi Toshihide Maskawa</span></strong> sunt câştigătorii <span style="color:#cc0000;">Premiului Nobel pentru Fizică 2008</span>. </span><br /><span style="font-size:130%;">Premiul le-a fost acordat pentru lucrările legate de fizica particulelor ce au stat la baza formării Universului acum 14 miliarde de ani, potrivit comunicatului emis de Comitetul Nobel. Lui Nambu i-a fost acordat premiul Nobel pentru descoperirea mecanismului de distrugere spontană a simetriei în fizica subatomică. Cercetătorii japonezi <strong><span style="color:#cc0000;">Makoto Kobayashi şi Toshihide Maskawa</span></strong> au primit premiul Nobel pentru descoperirea originii distrugerii simetriei care dovedeşte existenţa a cel puţin trei familii de quarcuri în natură.<br />În 2007 Premiul Nobel pentru Fizică le-a fost acordat cercetătorilor Albert Fert (francez) şi Peter Grünberg (german), pentru descoperirile lor în domeniul magnetorezistenţei gigantice. </span><br /><span style="font-size:130%;"><strong><span style="color:#cc0000;">Pasiune pentru simetrie<br /></span></strong>Faptul ca lumea noastra nu se comporta perfect simetric este rezultatul abaterilor de la simetrie la un nivel microscopic. Inca din 1960, Yoichiro Nambu a formulat descrierea matematica pentru ruperea spontana a simetriei in fizica particulelor elementare. Ruperea spontana a simetriei mascheaza ordinea naturii sub o aparenta invalmaseala. S-a dovedit a fi extrem de folositoare, iar teoria lui a patruns prin Modelul Standard al fizicii particulelor elementare. Modelul unifica intr-o singura teorie cele mai mici caramizi ale materiei si trei din cele patru forte ale naturii.</span><br /><br /><span style="font-size:130%;"><strong><span style="color:#cc0000;">Yoichiro Mambu</span></strong> a primit 1/2 din Premiul Nobel pentru Fizică pe 2008 pentru formularea matematică a ruperii spontane de simetrie în fizica particulelor elementare. El este cetăţean american de origine japoneză.<br />Ruperea spontana a simetriei studiata de Nambu difera de ruperea simetriilor descrisa de Makoto Kobayashi si Toshihide Maskawa. Aceste evenimente spontane par sa fi existat in natura inca de la inceputul Universului si a fost o mare surpriza atunci cand au aparut pentru prima oara in experimente cu particule in anul 1964. Abia in ultimii ani oamenii de stiinta au confirmat pe deplin explicatiile oferite de <strong><span style="color:#cc0000;">Kobayashi si Maskawa</span></strong> in 1972. Pentru aceasta munca ei primesc Premiul Nobel pentru Fizica. Ei au explicat ruperea simetriei in cadrul Modelului Standard, dar necesita ca Modelul sa fie extins la trei familii de cuarci. Aceastea prezise, noi cuarci ipotetici au aparut in experimentele fizice. In 2001, cele doua detectoare de particule BaBar la Standford, SUA si Belle la Tsukuba, Japonia au detectat in mod independent unul de celalalt, ruperea simetriei. Aceste rezultate au fost exact cele prezise de Kobayashi si Maskawa cu trei decade in urma.</span><br /><span style="font-size:130%;"><span style="color:#cc0000;"><strong>Makoto Kobayashi</strong> a primit 1/4 din Premiul Nobel pentru Fizică pe 2008 pentru descoperirea că există cel puţin trei familii de cuarci, folosind ruperea simetriilor elementare din fizica particulelor</span>.</span><br /><br /><span style="font-size:130%;"><strong><span style="color:#cc0000;">Toshihide Maskawa</span></strong> a primit 1/4 din Premiul Nobel pentru Fizică pe 2008 pentru descoperirea că există cel puţin trei familii de cuarci, folosind ruperea simetriilor elementare din fizica particulelor.Ruperi ale simetriei de acelasi fel dar neexplicate pana in prezent stau in <strong><span style="color:#cc0000;">spatele aparitiei cosmosului prin Big-Bang</span></strong> acum aproximativ 14 miliarde de ani. Daca au fost create cantitati egale de materie si antimaterie ar fi trebuit sa se anihileze una pe cealalta. Dar acest lucru nu s-a intamplat, a fost o mica deviatie de o extra particulă de materie la 10 miliarde de particule de antimaterie. Aceasta rupere a simetriei pare sa fi dus la supravietuirea Cosmosului. Intrebarea 'cum anume s-a intamplat aceasta?' ramane inca fara raspuns. Poate noul accelerator de particule LHC de la CERN din Geneva va descoperi cateva dintre misterele care continua sa ne nedumereasca.<br />Declaraţia de presă oficială a Comitetului Nobel a fost tradusă pentru <a href="http://www.stiintaazi.ro/" target="_blank">http://www.stiintaazi.ro/</a> şi <a href="http://www.fizicaparticulelor.ro/">http://www.fizicaparticulelor.ro/</a> de Teodora Dan. O puteţi citi în original la <a href="http://nobelprize.org/nobel_prizes/physics/laureates/2008/press.html" target="_blank">NobelPrize</a>.</span><br /></span><em>sursa <a href="http://www3.fizicaparticulelor.ro/">http://www3.fizicaparticulelor.ro/</a><br /></em><span style="font-size:130%;"><strong><span style="color:#6600cc;">Roger Tsien, Martin Chafle</span></strong> (americani) şi Osamu Schiomura (japonezi) au câştigat <span style="color:#6600cc;">Premiul Nobel pentru chimie</span>. Cei trei oameni de ştiinţă au fost premiaţi pentru cercetările din domeniul proteinelor, potrivit comunicatului Comitetului Nobel. Laureaţii au descoperit <strong><span style="color:#009900;">proteina fluorescentă verde (GFP)</span></strong>, observată pe meduze şi considerată esenţială în dezvoltarea biochimiei. Cu ajutorul acesteia, cercetătorii au dezvoltat tehnici de urmărire a unor procese invizibile în trecut, precum dezvoltarea celulelor nervoase în creier şi răspândirea celulelor canceroase. "Această proteină a devenit unul dintre cele mai importante instrumente ale bioştiinţei contemporane", se precizează în comunicat. <em>sursa Antena3</em></span><br /></span><span style="font-size:130%;">Zeci de mii de proteine diferite se găsesc într-un organism viu, controlând până la cel mai mic detaliu procese chimice importante. Dacă această masinărie proteică functioneaza gresit, de obicei duce la îmbolnăvire. De aceea era foarte important pentru biostiintă să găsească rolul diferitelor proteine în corp.<br />Premiul Nobel în Chimie de anul acesta răsplateste descoperirea initiala a GFP si o serie de dezvoltări importante care au condus la folosirea acestei proteine ca o unealtă de etichetat în biostiintă. Folosing tehnologie ADN cercetătorii pot conecta GFP cu alte proteine interesante care altfel ar fi invizibile. Acest marcator strălucitor le permite să observe miscarea, pozitiile si interactiile dintre proteinele etichetate.<br />Cercetătorii pot de asemenea să urmarească soarta diferitelor celule cu ajutorul GFP: daunele aduse celulelor nervoase în timpul bolii Alzheimer sau cum sunt create celulele beta producătoare de insulină, în pancreasul unui embrion în cercetare. Într-un experiment spectaculos cercetătorii au reusit să eticheteze cu un caleidoscop de culori, diferite celule nervoase din creierul unui soarece.<br />Povestea din spatele descoperirii GFP are in rolul principal cei trei Laureati ai Premiului Nobel :<br />Osamu Shimomura a izolat pentru prima oară GFP din meduza Aequorea Victoria, care pluteste în curentul de pe coasta de vest a Americii de Nord. El a descoperit că această proteină stralucea într-un verde deschis sub lumina ultravioletă.<a href="http://www.stiintaazi.ro/index.php?option=com_content&view=article&catid=105:chimie&id=612:premiul-nobel-pentru-chimie-pe-2008-pentru-proteina-verde-fluorescenta-&Itemid=58">http://www.stiintaazi.ro/index.php?option=com_content&view=article&catid=105:chimie&id=612:premiul-nobel-pentru-chimie-pe-2008-pentru-proteina-verde-fluorescenta-&Itemid=58</a></span><br /><span style="font-size:130%;"></span><br /><span style="font-size:130%;">Fizicienii laureaţi în ultimii ani Francezii Luc Montagnier şi Francoise Barre-Sinoussi au primit luni Premiul Nobel pentru Medicină, pentru descoperirea HIV. Această recunoaştere pune capăt unei îndelungate dispute cu privire la paternitatea descoperirii, revendicată şi de americanul Robert Gallo, comentează Reuters. În 1987, Montagnier şi Gallo s-au acuzat reciproc că au lucrat cu mostre contaminate şi a fost nevoie de negocieri la nivel de şefi de stat pentru a convinge cele trei institute de cercetare implicate să împartă drepturile de autor.Cei doi francezi împart premiul cu germanul Harald zur Hausen de la Universitatea din Duesseldorf, cel care a descoperit papilomavirusul, care cauzează cancerul de col uterin. Fost director al Centrului de cercetare oncologică german, Zur Hausen şi-a început cercetările în anii ‘70, folosind eşantioanele prelevate pentru biopsii. </span><br /><span style="font-size:130%;color:#cc0000;">Din istoria Premiului Nobel</span><br /><span style="font-size:130%;">Economistul american Leonid Hurwicz a devenit, în 2007, cel mai vârstnic laureat Nobel, la 90 de ani, în timp ce britanicul Lawrence Bragg a câştigat Nobelul pentru fizică la numai 25 de ani, în 1915, împreună cu tatăl său.Numai 5% din laureaţi sunt femei Franţuzoaica Marie Curie şi americanca Maria Goeppert Mayer au luat premiul pentru fizică în 1903, respectiv 1963. 12 premii pentru pace şi 11 pentru literatură au revenit femeilor.Nobelul a fost refuzat de două ori: de către scriitorul francez Jean Paul Sartre, în 1964, pe motiv că nu doreşte ca “autorul să se transforme în instituţie” şi de vietnamezul Le Duc Tho, în 1973. El a refuzat premiul pentru pace primit împreună cu secretarul de stat american Henry Kissinger, motivând că în ţara sa nu este pace... sursa <a href="http://www.adevarul.ro/articole/nobelul-pentru-fizica-impartit-de-sua-si-japonia.html">http://www.adevarul.ro/articole/nobelul-pentru-fizica-impartit-de-sua-si-japonia.html</a></span>Elena Spanulescuhttp://www.blogger.com/profile/10101209898723129838noreply@blogger.com3tag:blogger.com,1999:blog-4583639908062077677.post-52062454118327146792008-11-21T11:57:00.000-08:002008-11-21T12:02:31.699-08:00Elevii, "angajaţi" full time<span style="font-size:130%;">Şcolarii români petrec în medie <span style="color:#cc0000;">32-36</span> de ore pe săptămână la şcoală, în timp ce părinţii lor stau în jur de <span style="color:#000099;">40 de ore</span> pe săptămână la serviciu. Un proiect al Ministerului Sănătăţii, care prevedea reducerea numărului de cursuri, a fost plimbat de Ministerul Educaţiei, în loc să fie transformat în ordin, condamnându-i pe elevi la probleme psihice, dar şi la acte de violenţă, cauzate de surmenaj.<br /></span><span style="font-size:130%;">Elevii de 7-8 ani, care abia încep să înţeleagă ce este şcoala, stau în jur de 4 ore la şcoală şi încă vreo 2 acasă, cu teme. Colegii lor puţin mai mari, de la clasele a III-a şi a IV-a, petrec şi câte cinci ore în bănci, iar rezolvarea problemelor la matematică, limbi străine, română le ocupă încă vreo 3 ore din timpul lor liber. Copiii de gimnaziu aproape că nu mai au când să se vadă cu prietenii. Stau minimum 5 ore la şcoală, iar temele, mai grele şi mai multe, le ocupă după-amiezile şi serile. "Dacă apuc să prind o oră de somn după-amiaza este bine. Apoi îmi fac temele în vreo 4-5 ore, iar ţinând cont că sunt în clasa a VIII-a programul este şi mai aglomerat, pentru că fac pregătire suplimentară la şcoală şi la meditaţii", spune Anca, elevă în clasa a VIII-a la Şcoala nr. 45 din Capitală. Tinerii de liceu au câte 6-7 ore de curs şi 4-5 ore pentru pregătitul temelor. "Am considerat întotdeauna că reprezint părinţii tuturor copiilor şi am căutat să nu dau un exemplu personal, dar nu pot să uit că şi eu am un copil care este la liceu şi pleacă de acasă în jurul orei 11:00 şi ajunge la 20:30-21:00", spune Mihaela Gună, preşedintele Federaţiei Naţionale a Asociaţiilor de Părinţi din Învăţământul Preuniversitar (FNAP-IP). Deşi Ministerul Sănătăţii (MS) a prezentat în august 2008 un proiect de ordin prin care se prevedea şi reducerea numărului de ore la clasă, reprezentanţii Ministerului Educaţiei au trimis proiectul la revizuire. "Am avut nişte observaţii, există şi puncte de vedere diferite vizavi de acest proiect, iar acum, în ceea ce priveşte orarul, <span style="color:#cc0000;">se respectă planul-cadru al Ministerului Educaţiei", a precizat Liliana Preoteasa, director în cadrul Ministerului Educaţiei</span>. În baza proiectului MS, elevii ar fi trebuit să aibă un număr maximum de ore stabilit în funcţie de vârstă. Astfel, la clasa I ar fi fost 3-4 ore pe zi, iar la clasele II-IV câte 4 ore pe zi. La clasele V-VIII era vorba de 4-5 ore pe zi, în timp ce la clasele IX-XII se discuta despre 5-6 ore pe zi. </span><br /><span style="font-size:130%;color:#cc0000;">TOTUL PENTRU NOTE</span><br /><span style="font-size:130%;">Pe de altă parte, părinţii acuză ministerele şi spun că sunt nemulţumiţi că prichindeii lor petrec acasă, pentru rezolvarea temelor, aproape la fel de mult timp ca şi la şcoală. "Personal stau câte patru ore pe zi cu fetiţa să termine temele. Ghiozdanele, ce să mai zic, cară zilnic peste 5 kilograme. Are culegeri, caiete speciale, plus penar, apă, mâncare", povesteşte Maria N, mama unei eleve de clasa a II-a.Mihaela Gună, preşedintele FNAP-IP, explică faptul că părinţii îşi obosesc de multe ori copiii şi din cauza notelor: <span style="color:#000099;">"Copiii şi părinţii sunt preocupaţi de mărimea notelor, absolut la toate materiile, pentru că acestea contează pentru accesul la un liceu/colegiu. Există o goană după note, pentru că la şcolile sau liceele foarte bune sistemul de notare este mult mai exigent decât la altele, dar elevii concurează pe aceleaşi locuri".</span>La finalul unei săptămâni sau al unui ciclu de studii, părinţii se trezesc însă că cei mici suferă de probleme de comunicare, că sunt violenţi, au dorinţa de a ieşi în evidenţă prin acte antisociale şi unii chiar nu fac faţă şi ajung să aibă multe rezultate şcolare slabe."Am un copil care este la liceu şi pleacă de acasă în jurul orei 11:00 şi ajunge la 20:30-21:00"Mihaela Gună,reşedintele Federaţiei Naţionale a Asociaţiilor de Părinţi din Învăţământul Preuniversitar.<em><span style="color:#cc0000;">sursa -Jurnalul National <a href="http://www.jurnalul.ro/articole/139196/elevii-angajati-full-time">http://www.jurnalul.ro/articole/139196/elevii-angajati-full-time</a></span></em></span>Elena Spanulescuhttp://www.blogger.com/profile/10101209898723129838noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-4583639908062077677.post-314943264817295942008-11-21T11:53:00.000-08:002008-11-21T11:56:24.431-08:00VOTUL TINERILOR/“Oamenii politici spun mai mult baliverne”<span style="font-size:130%;">Aproape 1.400.000 de tineri care au devenit majori în ultimii ani şi care nu au trăit nici o zi în comunism ar putea merge la vot la 30 noiembrie. <span style="color:#ff0000;">Studiile arată însă că liceenii şi studenţii nu sunt interesaţi de politică şi prin urmare nici de alegerile parlamentare.<br /></span>Nici politicienii nu pun mare preţ pe cei 7% dintre alegătorii români. Mesajele electorale se adresează celor pe care sunt siguri că se vor prezenta la urne – bătrânilor. Votul tinerilor însă ar putea înclina balanţa scrutinului şi ar aduce schimbarea.<br />Au 18 ani, numeroase medalii câştigate la olimpiadele internaţionale de matematică şi informatică, minţi strălucite<br />şi drept de vot. Le lipseşte însă dorinţa de a merge la urne la 30 noiembrie, din cauză că – spun ei – nu au pe cine să pună ştampila. Nu prea citesc ziare, dar cu toate acestea îşi adună informaţiile de care au nevoie de pe internet. Timpul lor este preţios – se împart între şcoală, pregătire, calculator şi prieteni – şi nu sunt dispuşi să piardă ore întregi uitându-se la emisiuni electorale, unde diverşi candidaţi spun “baliverne” şi aruncă în luptă promisiuni pe care nu le respectă.<br />Votul lor ar putea aduce schimbarea, ar înclina balanţa, care este trasă într-o parte, de ani buni, de electoratul în vârstă, mereu prezent la urne, după cum spune analistul politic Bogdan Teodorescu. “Orice implicare a unei noi categorii la vot poate determina schimbări politice importante. Să nu uităm că, măcar la nivelul sondajelor de opinie, PSD şi PD-L sunt la distanţă de 3-4 procente. Deci un ipotetic aflux de voturi suplimentar şi neaşteptat spre una din părţi poate provoca schimbarea câştigătorului unui scrutin”, a explicat Teodorescu.<br />INSPIRAŢI DE OBAMACosmin Gheorghe şi Mădălina Perşu sunt elevi la Liceul Internaţional de Informatică din Bucureşti, un colegiu privat care oferă burse de studiu olimpicilor şi viitorilor olimpici la ştiinţe exacte. Liceenii, care se încadrează în portretul tânărului român – dezinteresat de politică şi scârbit de politicienii români care au interese şi sunt lipsiţi de profesionalism –, spun că nu vor merge la vot la 30 noiembrie. Poate anul viitor, la prezindenţiale, dacă îi va inspira vreun candidat.<br />Deocamdată le place doar preşedintele american Obama, un politician “care are atitudine”.<br />Cosmin, elev în clasa a XII-a, a luat medalii atât la Olimpiada Internaţională de Informatică, cât şi la competiţia europeană de profil. Are la dispoziţie doar câteva zeci de minute pentru a spune pe scurt că nu crede că merge la alegeri, deşi este conştient că votul lui ar conta. “Mă mai uit din când în când la o emisiune tv, dar nu am chef de toate certurile celor care candidează. Pot să nu mă duc la vot, pentru că nu cred că este cineva care să merite votul meu”, spune Cosmin. <span style="color:#cc0000;"><em>citeste mai departe</em></span></span><br /><a href="http://www.jurnalul.ro/articole/139074/votul-tineriloroamenii-politici-spun-mai-mult-baliverne"><span style="font-size:130%;">http://www.jurnalul.ro/articole/139074/votul-tineriloroamenii-politici-spun-mai-mult-baliverne</span></a>Elena Spanulescuhttp://www.blogger.com/profile/10101209898723129838noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-4583639908062077677.post-29751418313629225382008-09-09T03:16:00.000-07:002008-09-09T03:53:35.377-07:00Noutăţi la examenele naţionale de anul viitor<span style="font-size:130%;">Tezele cu subiect unic vor fi evaluate şi de către profesorii de la clasă. În ceea ce priveşte bacalaureatul, subiectele pentru acest examen devin secret de serviciu din momentul elaborării şi până când sunt făcute publice. Cu toate acestea, examenul de bacalaureat din 2009 se va desfăşura după o procedură similară celei de anul acesta, potrivit metodologiei publicate luni de Ministerul Educaţiei, în ciuda numeroaselor contestaţii aduse de părinţi, profesori, sindicate şi organizaţii ale societăţii civile. </span><br /><br /><span style="font-size:130%;">Potrivit noii metodologii privind tezele cu subiect unic, elevii de clasa a VII-a şi a VIII-a vor fi aşezaţi câte unul în bancă, în ordine alfabetică, pe clase, şi nu pe unitate şcolară, conform unei liste nominale afişate în prealabil. Mai mult, dacă până acum fiecare teză era evaluată de doi profesori din afara unităţii de la care provin tezele, de anul viitor, lucrările vor fi corectate de un profesor de specialitate ce a predat la clasă şi de un profesor din afara unităţii de învăţământ de la care provine teza.<br />Durata activităţii de evaluare este de maximum trei zile pentru fiecare şcoală, inclusiv ziua în care s-a susţinut proba, iar în centrele de evaluare, de maximum patru zile. Potrivit Ministerului Educaţiei, vor fi sancţionate cadrele didactice care furnizează soluţii elevilor, înlocuiesc sau falsifică lucrări. După caz, pot fi sesizate în scris organele de cercetare penală. În plus, profesorii implicaţi în desfăşurarea tezelor vor trebui să dea o declaraţie că vor respecta legea, în caz contrar riscând să fie excluşi din învăţământ.<br />Metodologia pentru bacalaureatul din 2009 cuprinde modificări minore faţă de cea de anul acesta. Structura subiectelor va fi publicată pe site-ul ministerului pe 30 noiembrie, iar subiectele propriu-zise pentru probele scrise vor fi postate pe </span><a onmouseover="group0TOver(this,2,'internet')" style="COLOR: #0000ff; BORDER-BOTTOM: #0000ff 1px solid" onclick="X1_U_ClickBanner('ClickOnKeyword');" onmouseout="TOut()" href="javascript:;"><span style="font-size:130%;">internet</span></a><span style="font-size:130%;"> pe 1 martie 2009. Subiectele vor fi publicate pe internet numai pentru probele scrise, nu şi pentru cele orale. Părerile vizavi de păstrarea metodologiei de organizare din 2008 converg spre ideea că ministerul a luat o decizie greşită. "Faptul ca ministerul nu a modificat metodologia după care se va desfăşura bacalaureatul, dar mai ales faptul că vor publica din nou subiectele pe internet este o mare prostie. S-a văzut doar, anul acesta, cum se copiază dacă subiectele sunt pe internet", a comentat, pentru NewsIn, fostul ministru al Educaţiei, Ecaterina Andronescu.Şi specialiştii în metodele de învăţare, din cadrul societăţii civile, consideră că publicarea subiectelor înainte de examen este o greşeală educaţională.<br />Părinţii sunt decepţionaţi de faptul că, în ciuda numeroaselor sesizări privind neregulile de la organizarea bacalaureatului, examenul se va desfăşura, şi la anul, în acelaşi mod.<br />Sindicatele din educaţie consideră că actuala metolodologie încurajează fraudele şi acuză că nu au fost contactaţi de reprezentanţii ministerului, pentru a participa la dezbaterea publică privind bacalaureatul din 2009.Metodologia după care se va desfăşura bacalaureatul în 2009 a fost în dezbatere publică pe internet, timp de o lună, începând din 25 iulie.La sfârşitul lunii iulie, profesorii de la Universitatea Bucureşti şi reprezentanţi ai societăţii civile au afirmat că nu sunt de acord cu mai multe aspecte din modul de desfăşurare a bacalaureatului şi, în special, cu publicarea variantelor de subiecte, pentru că aceasta încurajează copiatul şi mută accentul de pe educaţie pe evaluare.<br />La bacalaureatul de anul acesta, lista subiectelor a fost publicată pe internet, pe pagina www.subiecte2008.edu.ro, la începutul lunii aprilie. După proba orală de limba şi literatura română, desfăşurată pe 23 iunie, în urma mai multor sesizări, ministerul Educaţiei, Cristian Adomniţei, a reclamat la organele de anchetă abilitate un posibil caz de scurgere de informaţii, prin care ar fi fost divulgate cerinţele la cele 100 de subiecte publicate pe internet. Ministrul a mai precizat că, în cadrul anchetei pe această temă, au fost audiate </span><a onmouseover="group0TOver(this,0,'peste')" style="COLOR: #0000ff; BORDER-BOTTOM: #0000ff 1px solid" onclick="X1_U_ClickBanner('ClickOnKeyword');" onmouseout="TOut()" href="javascript:;"><span style="font-size:130%;">peste</span></a><span style="font-size:130%;"> 100 de persoane, iar vinovaţii vor plăti. <em><span style="color:#ff0000;">sursa Realitatea TV </span></em> <a href="http://www.realitatea.net/ministerul-educatiei-a-facut-publice-noutatile-de-la-examenele-nationale-din-2009_340811.html">http://www.realitatea.net/ministerul-educatiei-a-facut-publice-noutatile-de-la-examenele-nationale-din-2009_340811.html</a></span>Elena Spanulescuhttp://www.blogger.com/profile/10101209898723129838noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-4583639908062077677.post-56263484986699551012008-09-06T04:41:00.000-07:002008-09-09T03:14:52.625-07:00Manualul de istorie a comunismului<span style="font-size:130%;color:#ff0000;"><em>scris de </em><a title="Iuliana Gatej" href="http://www.cotidianul.ro/autori/iuliana_gatej-120.html"><em>Iuliana Gatej</em></a></span><br /><span style="font-size:130%;">Manualul de istorie a comunismului intră în programa opţională de anul acesta şi îi va învăţa pe elevii de-a XI-a şi a XII-a cum au trăit părinţii şi bunicii lor. Volumul e însoţit de un DVD cu programul TVR dintr-o zi obişnuită, din anii ‘80.</span><br /><span style="font-size:130%;">Elevii care s-au născut imediat după 1989 vor face un curs opţional despre istoria comunismului din România. Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului (MECT) a aprobat, în acest an, programa care stă la baza primului manual de istorie a comunismului, editat la 19 ani de la căderea fostului regim de Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului în România (IICCR). Cursul face parte din oferta de opţionale propuse elevilor şi profesorilor de istorie în cadrul curriculumului, la decizia şcolii. Noul manual se adresează elevilor din clasele a XI-a şi a XII-a şi estePrintre temele propuse sunt "Comunismul în România interbelică", "Preluarea puterii" şi "Moştenirea comunismului în anii '90”. Sfârşitul comunismului este marcat în manual ca “evenimentele din 1989”, pentru că istoricii nu au stabilit încă dacă a fost revoluţie sau lovitură de stat. Viaţa privată şi publică are dedicat un capitol distinct în manual. Vedetele epocii comunismului sunt prezentate ca fiind “modele” şi “repere morale” ale acelei perioade. “Sportivii, actorii şi cântăreţii (...) erau agreaţi de regim atâta vreme cât, prin performanţele lor, nu atentau la moralitatea comunistă sau, mai riscant pentru ei, la poziţia privilegiată a conducătorului”, se scrie în manualul realizat de IICCR. Nadia Comăneci, Ilie Năstase şi Cristian Gaţu au fost modele de care regimul comunist “a profitat pentru a susţine performanţele sistemului comunist de organizare şi pregătire a sportivilor, chiar dacă, uneori, frauda era evidentă (dopaj, modificarea datelor personale) sau metodele folosite atentau la demnitatea şi drepturile persoanei (bătaia, privarea la participarea curentă la activităţile şcolare)”. Despre cântăreţi şi actori, cum este Florin Piersic care apare într-o poză alături de Marga Barbu, autorii manualului spun că au fost supravegheaţi atent, iar unora chiar li s-a interzis apariţia la televiziune. elaborat astfel încât să fie parcurs într-un an şcolar. <em><span style="color:#ff0000;">citeste mai departe</span></em> <a href="http://www.cotidianul.ro/lectii_la_liceu_despre_ceausescu_disidenti_eugenia_si_avortul_interzis-57220.html">http://www.cotidianul.ro/lectii_la_liceu_despre_ceausescu_disidenti_eugenia_si_avortul_interzis-57220.html</a></span><br /><em><span style="color:#ff0000;">mesaje pe forum:</span></em><br /><span style="font-size:130%;">aurel teodorescu 07-Sep-2008 23:53<br />comunistii<br />Un manual de istorie a comunismului romanesc, nu trebuie conceput de unul ca Stelian Tanase si altii de teapa lui, ci de luptatori anticomunisti. Dupa decembrie 1989, comunismul romanesc a intrat intr-o faza noua, superioara, conform teoriei marxist-leniniste, deci tot comunistii au format partide politice, asociatii, ligi, ONG-uri etc.,nimic nu scapa de sub controlul lor, absolut nimic.Lucia Hossu Longin face Memorialul durerii, si nu un anticomunist, presedintii Romaniei sunt comunisti, premierii sunt comunisti sau, si mai rau,slugi comuniste, cum e Tariceanu. Si cine va preda dupa acest manual?Profesorii de istorie care nu sunt anticomunisti. In con-cluzie, prin acest siretlic,comunismul va continua sa se dezvolte in Romania in forme superioare, bine mascate,asigurand astfel mersul inante spre infaptuirea Internationalei.<br />Ion Pribeagu 08-Sep-2008 09:03<br />Mai Pinteo<br />Pintea Viteazul (07-Sep-2008 21:14)O tampenieDe ce raportati totul la documentul ala de rahat, hartia igienica a lui Tismaneanu? daca tu ai fi de loc de pe valea pe care s-a nascut Pintea cel adevarat ai scrie altfel. Turnatorii, delatorii, lingaii si inainte si dupa '89 au fost si au ramas JIGODII. PROFITORI ordinari. Daca Romania postdecembrista nu ii poate trimite unde le este locul asta nu schimba cu nimic datele problemei. Ma doare sufletul ca intr-o tara cu resurse, inca importante, milioane de oameni sufera de foame si traiesc inca in secolul XVII in multe privinte. Aceste LICHELE merita cel putin dispretul omului obisnuit. Stiu ca acesti parveniti postdecembristi isi doresc respectul maselor. Nu-l vor avea niciodata. Probabil romanii mai au nevoie de inca 100 de ani pentru a invata sa voteze.<br /><strong><span style="color:#ff0000;">Manualul de istorie a comunismului, carte de colorat Iliescu şi Păunescu</span></strong></span><br /><span style="font-size:130%;">Cartea îi va învăţa pe elevii de-a XI-a şi a XII-a cum au trăit părinţii şi bunicii lor. Spre deosebire de Raportul Tismăneanu, volumul trece discret </span><a onmouseover="group0TOver(this,0,'peste')" style="COLOR: #0000ff; BORDER-BOTTOM: #0000ff 1px solid" onclick="X1_U_ClickBanner('ClickOnKeyword');" onmouseout="TOut()" href="javascript:;"><span style="font-size:130%;">peste</span></a><span style="font-size:130%;"> trecutul comunist al unor personaje precum Ion Iliescu şi Adrian Păunescu.</span><br /><span style="font-size:130%;">Spre deosebire de Raportul Comisiei Prezidenţiale pentru Condamnarea Crimelor Comunismului, care de altfel îi şi anunţa apariţia, manualul evită verdictele şi judecăţile istorice, cel puţin în cazul unor personaje contemporane. Deşi figurează ca studiu de caz, Ion Iliescu are parte de o prezentare evazivă în volum. „Fost lider comunist, intrat în dizgraţia lui Ceauşescu, a fost marginalizat în ierarhia Partidului Comunist în anii ’80. Ulterior a devenit preşedintele României“, se menţionează despre acesta. Trecutul său antedecembrist este expediat într-o casetă biografică, actualul lider de onoare al social democraţilor mai fiind menţionat la un moment ca fiind promovat de Ceauşescu în locul apropiaţilor lui Gheorghe Gheorghiu-Dej. Raportul Tismăneanu în schimb îl punea la zid pe Iliescu, fapt ce le-a şi atras autorilor documentului - o parte dintre ei şi coautori ai manualului - epitetul de „scribălăi“. Astfel, Iliescu este considerat printre cei „vinovaţi de impunerea şi perpetuarea unui sistem bazat pe crimă şi fărădelege“, ca făcând parte din „aparatul ideologic menit să îndoctrineze populaţia“. După Revoluţie, Ion Iliescu a avut, potrivit Raportului „un rol esenţial în strategia acestei formaţiuni (Frontul Salvării Naţionale - n.r.) menită să contracareze acţiunile societăţii civile şi ale partidelor democratice. Împreună cu protejatul său din epocă, premierul Petre Roman, a fost direct implicat în aducerea minerilor la Bucureşti şi folosirea lor, sub îndrumarea unor ofiţeri acoperiţi ai serviciilor secrete, pentru neutralizarea şi chiar anihilarea societăţii civile a presei şi a partidelor democratice“, aminteşte documentul elaborat sub patronajul lui Traian Băsescu. </span><br /><span style="font-size:130%;"><em><span style="color:#ff0000;">citeste mai departe</span></em> </span><a href="http://www.cotidianul.ro/manualul_de_istorie_a_comunismului_carte_de_colorat_iliescu_si_paunescu-57367.html"><span style="font-size:130%;">http://www.cotidianul.ro/manualul_de_istorie_a_comunismului_carte_de_colorat_iliescu_si_paunescu-57367.html</span></a>Elena Spanulescuhttp://www.blogger.com/profile/10101209898723129838noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-4583639908062077677.post-41556423508319559792008-09-06T03:05:00.000-07:002008-09-06T04:40:19.361-07:00Ministrul Adomnitei este multumit de dezastrul din scoli<span style="font-size:130%;">Scris de </span><a href="mailto:andreea.anghel@curentul.ro"><span style="font-size:130%;">Andreea Anghel</span></a><span style="font-size:130%;"> <br /><strong><span style="color:#ff0000;">Sute de mii de elevi nu vor mai începe anul şcolar în clădiri în paragină, ci în încăperi în construcţie, fapt pentru care ministrul învăţământului, Cristian Adomniţei, s-a declarat ieri foarte mulţumit</span></strong>. Din nefericire, situaţia este încă departe de a fi mulţumitoare: în continuare, mii de copii vor merge să înveţe în clădiri degradate, care nu au apă potabilă şi grupuri sanitare corespunzătoare. În plus, copii din 15 judeţe nu vor beneficia de corn, lapte şi miere, deoarece nu fost încheiate licitaţiile pentru programul "Cornul şi laptele". În schimb, ministrul Adomniţei îşi face campanie pentru alegerile din toamnă, anunţând că va distribui, începând de astăzi, o mie de microbuze şcolare către unităţile de învăţământ din întreaga ţară. Aproximativ 9.000 de şcoli nu au fost încă autorizate în totalitate, iar în 15 judeţe nu au fost încheiate licitaţiile pentru programul "Cornul şi laptele", conform datelor prezentate de ministrul educaţiei, Cristian Adomniţei, şi de ministrul internelor şi reformei administrative, Cristian David, după discuţia cu autorităţile locale. "La această oră avem 9.000 de şcoli care sunt raportate că nu au autorizaţie, dar situaţia este una temporară şi se va închide definitiv până la 15 septembrie. Nu vorbim de şcoli, ci de clădiri ale unităţilor de învăţământ, deoarece o şcoală poate să aibă 2, 3 sau 4 corpuri, fie de cantină, fie de cămin, fie clasă, fie ateliere, şi toate aceste clădiri se supun autorizării", a declarat ministrul educaţiei, Cristian Adomniţei, la finalul videoconferinţei organizate ieri cu autorităţile locale pe tema noului an şcolar. Conform ministrului, anul trecut erau autorizate, la începutul anului şcolar, un număr de 13.066 unităţi de învăţământ, iar în prezent sunt autorizate 14.621 unităţi. "Anul trecut m-aţi auzit acuzând primarii, în primul rând că nu se implică în cheltuirea banilor. Anul acesta nu aţi mai auzit niciun cuvânt despre acest lucru, pentru că s-au implicat." <em><span style="color:#ff0000;">citeste mai departe <a href="http://www.curentul.ro/index.php/Social/Ministrul-Adomnitei-este-multumit-de-dezastrul-din-scoli.html">http://www.curentul.ro/index.php/Social/Ministrul-Adomnitei-este-multumit-de-dezastrul-din-scoli.html</a></span></em></span>Elena Spanulescuhttp://www.blogger.com/profile/10101209898723129838noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-4583639908062077677.post-47014139778097872152008-08-27T13:42:00.000-07:002008-08-27T13:46:16.222-07:00Familia fiecarui elev plateste 150 de lei pe materiale didactice inutile<span style="font-size:130%;">Invatatorii si profesorii nu renunta sa-i incarce pe elevi cu materiale auxiliare si alte instrumente de studiu care nu sunt neaparat necesare. Ghiozdanul unui elev din ciclul primar va cantari in jur de 7 kg, desi un copil nu are voie sa care mai mult de 3 kg. Costurile pentru rechizite, uniforma, echipament sportiv, la care se adauga obligatiile fata de fondul scolii, ajung la 600 lei pentru un parinte.La preturile reactualizate, din librarii si supermarketuri, pregatirea unui copil pentru noul an scolar il costa pe parinte aproape 600 de lei. Cele mai mari costuri sunt suportate de catre familiile ai caror micuti frecventeaza clasele I-IV. Desi, inca de anul scolar trecut, Ministerul Educatiei a trimis in teritoriu reglementari potrivit carora un elev sa nu care in ghiozdan mai mult de 3 kilograme, numerosi invatatori si diriginti, la presiunea firmelor de profil si a editurile de carte scolara, nu renunta la unele materiale auxiliare, obligandu-i pe parinti sa le cumpere cu orice pret. Mai mult, in conditiile in care un cadru didactic prefera sa lucreze cu elevii cu mai multe asemenea materiale auxiliare, multe unitati de invatamant nu gasesc mijloacele manageriale pentru ca elevii sa nu mai fie obligati sa care zilnic la scoala toate aceste instrumente. “In primul rand, materialele auxiliare nu sunt obligatorii.<em><span style="color:#ff0000;">citeste mai departe</span></em> <a href="http://www.gardianul.ro/index.php?pag=nw&id=119495&catid=12&p=familia-fiecarui-elev-plateste-150-de-lei-pe-materiale-didactice-inutile.html">http://www.gardianul.ro/index.php?pag=nw&id=119495&catid=12&p=familia-fiecarui-elev-plateste-150-de-lei-pe-materiale-didactice-inutile.html</a></span>Elena Spanulescuhttp://www.blogger.com/profile/10101209898723129838noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-4583639908062077677.post-86420636455384523772008-08-27T13:25:00.000-07:002008-08-27T13:29:20.713-07:00Uite banii, dă-ne votul!<span style="font-size:130%;color:#ff0000;"><strong>În pragul campaniei electorale, guvernul îşi aminteşte de învăţământ</strong></span><br /><strong><span style="color:#6600cc;">893 de şcoli şi grădiniţe vor beneficia de aceste fonduri tardive<br />Autorităţile locale ar trebui să construiască şi 23 de campusuri şcolare</span></strong><br /><span style="font-size:130%;">Pe finalul mandatului şi cu doar 18 zile înainte de începerea şcolii, premierul Tăriceanu s-a milostivit şi a alocat peste 434 de milioane lei pentru Educaţie. Banii, sosiţi destul de tardiv de la vistieria statului, ar trebui să fie folosiţi pentru construcţia şi reabilitarea de şcoli, grădiniţe, şcoli de arte şi meserii şi campusuri şcolare. Din aceste fonduri, 127,935 milioane lei vor merge spre 893 de şcoli şi grădiniţe din toate judeţele ţării şi din Bucureşti. Acestea vor fi reabilitate, dotate cu utilităţi, vor intra în reparaţii capitale sau vor beneficia de noi sedii.<br />10,012 milioane lei vor fi investiţi în construirea a 23 de campusuri şcolare în 15 judeţe. Alte 30 de grupuri şcolare şi şcoli de arte şi meserii din 21 de judeţe vor beneficia de fonduri pentru lucrări de reabilitare şi investiţii, precum şi pentru lucrări de modernizare, în valoare de 14,950 milioane lei. O altă parte din fondurile alocate de guvern va merge direct la inspectoratele şcolare şi la unităţile de învăţământ preuniversitar cu personalitate juridică. Suma care va merge în această direcţie este de 282,290 milioane lei.<em><span style="color:#ff0000;">citeste mai departe <a href="http://www.gandul.info/scoala/in-pragul-campaniei-electorale-guvernul-isi-aminteste-de-invatamant-video.html?3934;3014809">http://www.gandul.info/scoala/in-pragul-campaniei-electorale-guvernul-isi-aminteste-de-invatamant-video.html?3934;3014809</a></span></em></span>Elena Spanulescuhttp://www.blogger.com/profile/10101209898723129838noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-4583639908062077677.post-56607654315195959262008-07-23T01:17:00.000-07:002008-07-23T01:22:56.865-07:00Financial Times-Despre coruptia din Romania<strong><span style="font-size:130%;color:#ff0000;">Oligarhia transpartinică din România scapă basma </span></strong><br /><span style="font-size:130%;"><strong><span style="color:#ff0000;">curată la raportul CE</span></strong> -<strong><span style="color:#3333ff;">Financial Times</span></strong></span><br /><strong><span style="font-size:130%;color:#3333ff;"></span></strong><br /><span style="font-size:130%;">Rapoartele Comisiei Europene ce vor fi publicate miercuri sancţionează Bulgaria, dar lasă neatinsă România, dând astfel câştig de cauză oligarhiei transpartinice care a simulat doar schimbarea pentru a adera la UE, oferind în schimb contracte pentru proiecte de infrastructură, scrie Financial Times.<br />Cei doi premieri <strong><span style="color:#ff0000;">Adrian Năstase şi Călin Popescu Tăriceanu sunt exponenţii "oligarhiei transpartinice" care protejează corupţia adânc înrădăcinată</span></strong>, simulând reforme doar pentru a mulţumi Bruxelles-ul şi acordând contracte pentru proiecte de infrastructură unor companii influente în vechile state membre, afirmă istoricul Tom Gallagher într-un comentariu intitulat "Cum a lăsat UE România să scape basma curată", publicat de Financial Times.</span><br /><span style="font-size:130%;">"Uniunea Europeană se mândreşte cu faptul că ar fi o entitate progresistă capabilă să proiecteze în Est, pe terenuri odinioară ostile, valori şi instituţii esenţiale pentru buna guvernare şi succesul economic. Corupţia rămâne adânc înrădăcinată, iar eforturile de a o combate sunt blocate la nivel înalt. Bulgariei îi vor fi aplicate unele sancţiuni, dar România, acum al şaptelea stat UE ca mărime, va scăpa în mare parte neatinsă", scrie Gallagher.<br />"Cu excepţia unor scurte interludii de reformă, puterea politică a fost deţinută în cele două decenii de la comunism încoace de un set restrâns de partide şi grupuri de interese economice. Ele sunt formate dintr-o oligarhie transpartinică, ce se bucură de o relaţie simbiotică şi care sunt hotărâte să nu poarte nicio răspundere în faţa legii sau să se supună constrângerilor de la Bruxelles", consideră istoricul britanic, autor al volumului "Furtul unei naţiuni. România de la comunism încoace".<br />"Doi premieri succesivi, Adrian Năstase, un social-democrat, iar din 2004 liberalul Călin Popescu Tăriceanu au remarcat că atenţia UE era mai degrabă spasmodică, deoarece se zbătea să absoarbă 12 noi state membre după anul 2000. Aceşti politicieni bogaţi şi urbani au lansat numeroase planuri de acţiune şi ritualuri de reformă care erau de fapt doar trucuri de relaţii publice menite să satisfacă eurocraţii cum că România ar fi preocupată de internalizarea normelor şi valorilor europene. Elita a jucat pe degete diferitele braţe ale structurii multistratificate a UE - Comisia, Consiliul şi Parlamentul - şi a făcut lobby cu aviditate pentru a-şi asigura intrarea cu o agendă minimă de schimbare. Asul din mânecă a fost capacitatea de a oferi contracte pentru proiecte de infrastructură unor companii care beneficiau de influenţă atât la Bruxelles, cât şi în partidele ce dominau unele dintre statele cheie din UE".<br />"Astfel, UE a fost treptat dezarmată de o elită locală calculată şi versată în a simula schimbarea. România a devenit al 27-lea membru al UE la 1 ianuarie 2007 cu majoritatea reformelor vitale existând doar pe hârtie sau sub formă de promisiuni pe viitor. UE a acceptat o separaţie a puterilor de faţadă, prin care sistemul judiciar a fost în sfârşit eliberat de sub controlul executiv. Dar judecătorii au continuat să achite, să dea sentinţe derizorii sau să amâne cazurile politcienilor care s-au înfăţişat înaintea lor cu acuzaţii de corupţie. O economie din care statul s-a retras mult mai rapid decât din Marea Britanie a anilor de după 1979 a rămas sub influenţa reţelelor de afaceri strâns legate de principalele partide politice. Această alianţă păcătoasă este hotărâtă să împiedice valorile promovate de UE, cum ar fi responsabilitatea politică, guvernarea curată şi civismul activ să obţină vreodată un sens adevărat în contextul românesc", scrie expertul britanic."UE n-a reuşit să lanseze schimbarea când a devenit clar, după 2004, că România urma să adere cu aquis-ul comunitar complet, dar cu ţara încă în mare parte nereformată. Domnii Năstase şi Tăriceanu au remarcat că atunci când se apropiau termenele-limită pentru implementarea obiectivelor, oficialii de la Bruxelles, uneori sub presiune politică sau pentru a-şi salva imaginea, erau dispuşi să le dilueze. În anul dinaintea aderării, Bucureştiul sfida deschis UE refuzând să aprobe măsuri-cheie în lupta împotriva corupţiei. În 2007, Tudor Chiuariu, un ministru al justiţiei în vârstă de 29 de ani, numit în funcţie pentru a dezmembra o direcţie a procuraturii care investiga corupţia la nivel înalt, a discreditat public UE. Bruxelles-ul consideră acum că înlocuirea lui cu figură emolientă având în esenţă obiective similare înseamnă progres pe calea spinoasă a<br />Rapoartele Comisiei Europene ce vor fi publicate miercuri sancţionează Bulgaria, dar lasă neatinsă România, dând astfel câştig de cauză oligarhiei transpartinice care a simulat doar schimbarea pentru a adera la UE, oferind în schimb contracte pentru proiecte de infrastructură, scrie Financial Times.<br />Cei doi premieri Adrian Năstase şi Călin Popescu Tăriceanu sunt exponenţii "oligarhiei transpartinice" care protejează corupţia adânc înrădăcinată, simulând reforme doar pentru a mulţumi Bruxelles-ul şi acordând contracte pentru proiecte de infrastructură unor companii influente în vechile state membre, afirmă istoricul Tom Gallagher într-un comentariu intitulat "Cum a lăsat UE România să scape basma curată", publicat de Financial Times.<br />"Uniunea Europeană se mândreşte cu faptul că ar fi o entitate progresistă capabilă să proiecteze în Est, pe terenuri odinioară ostile, valori şi instituţii esenţiale pentru buna guvernare şi succesul economic. Corupţia rămâne adânc înrădăcinată, iar eforturile de a o combate sunt blocate la nivel înalt. Bulgariei îi vor fi aplicate unele sancţiuni, dar România, acum al şaptelea stat UE ca mărime, va scăpa în mare parte neatinsă", scrie Gallagher.<br />"Cu excepţia unor scurte interludii de reformă, puterea politică a fost deţinută în cele două decenii de la comunism încoace de un set restrâns de partide şi grupuri de interese economice. Ele sunt formate dintr-o oligarhie transpartinică, ce se bucură de o relaţie simbiotică şi care sunt hotărâte să nu poarte nicio răspundere în faţa legii sau să se supună constrângerilor de la Bruxelles", consideră istoricul britanic, autor al volumului "Furtul unei naţiuni. România de la comunism încoace".<br />"Doi premieri succesivi, Adrian Năstase, un social-democrat, iar din 2004 liberalul Călin Popescu Tăriceanu au remarcat că atenţia UE era mai degrabă spasmodică, deoarece se zbătea să absoarbă 12 noi state membre după anul 2000. Aceşti politicieni bogaţi şi urbani au lansat numeroase planuri de acţiune şi ritualuri de reformă care erau de fapt doar trucuri de relaţii publice menite să satisfacă eurocraţii cum că România ar fi preocupată de internalizarea normelor şi valorilor europene. Elita a jucat pe degete diferitele braţe ale structurii multistratificate a UE - Comisia, Consiliul şi Parlamentul - şi a făcut lobby cu aviditate pentru a-şi asigura intrarea cu o agendă minimă de schimbare. Asul din mânecă a fost capacitatea de a oferi contracte pentru proiecte de infrastructură unor companii care beneficiau de influenţă atât la Bruxelles, cât şi în partidele ce dominau unele dintre statele cheie din UE".<br />"Astfel, UE a fost treptat dezarmată de o elită locală calculată şi versată în a simula schimbarea. România a devenit al 27-lea membru al UE la 1 ianuarie 2007 cu majoritatea reformelor vitale existând doar pe hârtie sau sub formă de promisiuni pe viitor. UE a acceptat o separaţie a puterilor de faţadă, prin care sistemul judiciar a fost în sfârşit eliberat de sub controlul executiv. Dar judecătorii au continuat să achite, să dea sentinţe derizorii sau să amâne cazurile politcienilor care s-au înfăţişat înaintea lor cu acuzaţii de corupţie. O economie din care statul s-a retras mult mai rapid decât din Marea Britanie a anilor de după 1979 a rămas sub influenţa reţelelor de afaceri strâns legate de principalele partide politice. Această alianţă păcătoasă este hotărâtă să împiedice valorile promovate de UE, cum ar fi responsabilitatea politică, guvernarea curată şi civismul activ să obţină vreodată un sens adevărat în contextul românesc", scrie expertul britanic.<br />"UE n-a reuşit să lanseze schimbarea când a devenit clar, după 2004, că România urma să adere cu aquis-ul comunitar complet, dar cu ţara încă în mare parte nereformată. Domnii Năstase şi Tăriceanu au remarcat că atunci când se apropiau termenele-limită pentru implementarea obiectivelor, oficialii de la Bruxelles, uneori sub presiune politică sau pentru a-şi salva imaginea, erau dispuşi să le dilueze. În anul dinaintea aderării, Bucureştiul sfida deschis UE refuzând să aprobe măsuri-cheie în lupta împotriva corupţiei. În 2007, Tudor Chiuariu, un ministru al justiţiei în vârstă de 29 de ani, numit în funcţie pentru a dezmembra o direcţie a procuraturii care investiga corupţia la nivel înalt, a discreditat public UE. Bruxelles-ul consideră acum că înlocuirea lui cu figură emolientă având în esenţă obiective similare înseamnă progres pe calea spinoasă a curăţirii sistemului judiciar", constată Gallagher.<br />"În apărarea sa, UE susţine că a dat liderilor români şansa să implementeze reformele care ar duce la modernizarea de succes a ţării. Această inţiativă le-ar aparţine, iar influenţa UE ar fi limitată. Dar acesta este un argument puţin ingenios. Calendarul aderării, în special reformele din sferele justiţiei şi administraţiei, regionalizarea dezastruoasă prin care au fost canalizate fondurile, privatizarea sectoarelor strategice ale economiei şi ridicarea controlului asupra preţurilor au fost toate elaborate în avans de către UE", arată autorul comentariului din Financial Times.<br />"Foştii comunişti şi capitaliştii de carton care au devenit extraordinar de bogaţi prin manipularea unui sistem economic nereglementat după 1989 sunt printre beneficiarii majori ai fondurilor structurale în valoare de 30 de miliarde de euro care vin în ţară graţie contribuabilului european. Între timp, un exod uriaş de profesionişti talentaţi precum şi alte câteva milioane de muncitori provoacă grave crize pe piaţa de muncă şi reprezintă o bombă cu ceas din punct de vedere demografic. Aceştia sunt oamenii care au făcut sacrificiile pe care le-a cerut Bruxelles-ul şi ale căror interese au fost adesea trecute cu vederea în negocieri comode cu personaje care dispreţuiesc idealurile care mână chipurile înainte extinderea UE", scrie Gallagher.<br />"Nici un braţ al Uniunii Europene multistratificate nu s-a făcut remarcat în relaţie cu România, deşi anumite figuri din Comisie s-au comportat meritoriu când au văzut deraierea care se apropia. Poate că datorită unora dintre ei a fost dezvăluit şi raportul devastator cu privire la justiţia română realizat de experimentatul jurist belgian Willem de Pauw. Faptul că Marea Britanie şi Olanda sunt izolate în cadrul UE în apelul lor la o reacţie puternică împotriva corupţiei ce porneşte de la vârf în România este o devastatoare punere sub acuzare a inabilităţii UE de a apăra standarde minime de guvernare ce sunt cu siguranţă indispensabile, dacă doreşte să supravieţuiască drept o forţă influentă în lume", conchide istoricul britanic.<br />22 iulie 2008 07:50<br />senior reporter </span><a href="mailto:valentina.pop@newsin.ro?subject=REF:Oligarhia%20transpartinică%20din%20România%20scapă%20basma%20curată%20la%20raportul%20CE%20-%20comentariu%20FT"><span style="font-size:130%;">Valentina Pop</span></a><br /><span style="font-size:130%;">senior editor </span><a href="mailto:redactie@newsin.ro?subject=REF:Oligarhia%20transpartinică%20din%20România%20scapă%20basma%20curată%20la%20raportul%20CE%20-%20comentariu%20FT"><span style="font-size:130%;">Luana Pavaluca</span></a>Elena Spanulescuhttp://www.blogger.com/profile/10101209898723129838noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-4583639908062077677.post-12349755991884825292008-07-14T01:08:00.000-07:002008-07-14T01:20:12.806-07:00BILANŢUL EVOLUŢIEI EDUCAŢIEI SI FORMĂRII PROFESIONALE 1990-2008COMITETUL DE CRIZĂ PENTRU SALVAREA ÎNVĂŢĂMÂNTULUI ROMÂNESC<br />Bucureşti, 14 iulie 2008<br /><strong><span style="font-size:130%;color:#ff0000;">BILANŢUL EVOLUŢIEI EDUCAŢIEI SI FORMĂRII PROFESIONALE 1990-2008</span></strong><br /><br /><span style="font-size:130%;">Pentru sistemele de educaţie şi formare profesională din România avem două tipuri de evaluări: cele oficiale, care spun că "pe ansamblu stăm bine, deşi mai avem şi lipsuri" şi cele independente, externe şi interne, care demonstrează cu date clare stagnarea acestor sisteme în paradigma comunistă anterioară anului 1990.<br />Educaţia este una dintre temele de maximă importantă pe plan european şi mondial. Din această cauza, cu periodicitate, se evaluează starea educaţiei prin teste internaţionale. Testul european cu cea mai mare relevanţă în cadrul ţărilor UE este Testul PISA, în urmă căruia au fost măsuraţi un număr de parametri de funcţionare a educaţiei în diverse ţări.<br />România se situează în clasamente în zonă inferioară la aproape toţi parametrii masurabili, zona superioară fiind atinsă în general la parametrii negativi, cu unele excepţii (ex. citirea la vârste timpurii).<br />Conform ultimului Raport al Comisiei Europene, jumătate dintre copiii români cu vârstă de 15 ani au dificultăţi de citire şi înţelegere. Potrivit aceluiaşi document, din anul 2000 până în 2006, procentul românilor care nu înţeleg ceea ce citesc (analfabetism funcţional) a crescut de la 41,3% la 53,5 %. Procentul ne plasează pe ultimul loc din ţările europene la ştiinţa de carte.<br /><br />Discrepanţele uriaşe între cele două tipuri de abordări conduc autorităţile române la regizarea de adevărate potemkiniade, mai ales cu ocazia examenelor de absolvire şi a evaluărilor naţionale, care sunt astfel organizate încât frauda să ascundă adevărul într-o mare de minciuni. Suntem încă tributari obiceiurilor moştenite de la comunişti, de care nu scăpam, iată, după 18 ani de regim "necomunist". Recentul examen de bacalaureat ilustrează pe deplin această teză.<br />Principală cauza a eşecului evoluţiei din domeniu poate fi considerată subfinantarea cronică a educaţiei din perioadă 1990-2004. Este adevărat că în perioadă 2005-2008 s-au alocat procente mai mari din PIB educaţiei, iar salariile cadrelor didactice s-au majorat semnificativ. S-au investit sume importante în dotarea cu echipamente informatice şi mijloace de învăţământ, în reabilitarea unui număr de şcoli şi demararea programelor naţionale pentru campusuri şcolare. Problemele educaţiei nu stau doar în infrastructura, ci mai ales în modernizare curriculara, perfecţionarea resursei umane, salarizare diferenţiata, management performant, etc.<br />Ce spun evaluările independente:<br />1. Raportul Miclea, 2007: învăţământul românesc este INEFICIENT, NERELEVANT, INECHITABIL şi de SLABĂ CALITATE.<br />2. Evaluarea EDU CER, 2007 : învăţământul românesc este încremenit în paradigma comunistă a ultimilor 30-40 de ani.<br />3. Evaluarea EDUGATE: Sistemul de educaţie nu este organizat pentru a răspunde specific la nevoile de instruire ale copiilor, tinerilor, adulţilor pe direcţiile lor de interes şi conform cu capacităţile cognitive şi cu abilităţile naturale ale acestora. De asemenea sistemul educativ nu este organizat spre a răspunde la nevoile actuale şi de perspectivă a pieţei forţei de muncă.<br />4. Aprecierea SAR, 2007: învăţământul românesc este fabrică auohtona de mediocritate. </span><br /><span style="font-size:130%;">5. Majoritatea românilor care se află în alte ţări din Uniunea Europeana efectuează munci necalificate, în agricultura<br />şi ocupaţii casnice.<br /> 6. Doar 25% dintre absolvenţii de gimnaziu din mediul rural urmează cursuri liceale, comparativ cu 80% în mediul urban şi doar 2,5-3% dintre elevii proveniţi din rural urmează cursuri universitare.<br />7. 80% dintre copiii care nu participă la nici o formă de învăţământ sunt de etnie romă, ceea ce înseamnă că 28,6% din populaţia romă este analfabetă. O rată de participare scăzută se înregistrează şi în rândul copiilor cu nevoi educaţionale speciale, datorită numărului limitat de profesori calificaţi, infrastructurii educaţională inadecvată şi comunicării precare între şcoală şi comunitate.<br />8. România se situează pe ULTIMUL LOC în Europa în privinţă participării la o formă de educaţie a tinerilor de 15-24 de ani. Doar 41,9% dintre aceşti tineri participă la vreo formă de învăţământ (faţă de 64,5% - Lituania, 63,4% - Polonia, 62,7% - Slovenia), ceea ce are consecinţe negative asupra nivelului de pregătire a forţei de muncă.<br />9. Evaluarea internaţională PISA-2006 plasează învăţământul românesc pe locul 47 din 57 de ţări, iar alte evaluări externe (TIMSS, PIRLS) chiar şi mai prost.<br />10. Abandonul şcolar înainte de împlinirea celor 8 ani de studiu obligatoriu este în creştere (s-a dublat între 1996 şi 2006), iar rata de părăsire timpurie a şcolii (cls. I - XII) era de 19 % faţă de media de 14,9% în UE, cu reper în 2010 de 10%.<br />11. Ponderea profesorilor cu rezultate proaste sau mediocre la titularizare era, în 2007 de 60%, faţă de 18% în UE.<br />12. Procentul adulţilor care participă la forme de educaţie permanentă în timpul vieţii era, în 2007, de 1,3% faţă de 12,5 % media în UE, adică de 10 ori mai mic.<br /> <em><span style="color:#ff0000;">citeste mai departe <a href="http://educer.eu/documente/bilant.pdf">http://educer.eu/documente/bilant.pdf</a></span></em></span>Elena Spanulescuhttp://www.blogger.com/profile/10101209898723129838noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-4583639908062077677.post-26039465542101626762008-07-14T00:23:00.000-07:002008-07-14T00:39:32.369-07:00Raport CE-Peste jumatate dintre romani au dificultati de intelegere si interpretare a ceea ce citesc<strong><span style="font-size:130%;color:#ff0000;">53,5% din populatia Romaniei, are dificultati de intelegere si interpretare a ceea ce citeste, tara noastra fiind pe primul loc in ce priveste rezultatele negative la acest capitol</span></strong><br /><br /><span style="font-size:130%;">Raportul Comisiei Europene (CE) arata ca, din 2000 pana in prezent, statele membre au inregistrat progrese constante, dar slabe, in imbunatatirea sistemului de </span><a title="stiri despre invatamant" href="http://www.frontnews.ro/stiri-despre/invatamant"><span style="font-size:130%;">invatamant</span></a><span style="font-size:130%;">. Indicatorii in baza carora s-au tras concluziile sunt absolvirea de studii universitare, renuntarea timpurie la scoala (s-a luat in considerare populatia intre 18 si 24 de ani), nivelul de intelegere si interpretare a textelor citite, numarul absolventilor de matematica, stiinta si tehnologie, precum si participarea adultilor la activitati de invatare pe parcursul vietii.<br />La nivelul anului 2008, alt stat membru cu un nivel scazut de intelegere a textelor lecturate este Bulgaria, cu 51,1% din populatie avand probleme la acest capitol, in timp ce performerii sunt Finlanda, Irlanda si Estonia, in care procentul celor care nu pot intelege si interpreta ceea ce citesc este situat intre 4,8 si 14%. La nivelul intregii Uniuni Europene, procentul populatiei cu probleme de intelegere a crescut de la 21%, in 2000, la 24%, in 2008, confrom Raportului citat de Newsin.<br />Romania inregistreaza performante scazute si in privinta participarii adultilor la cursuri de invatare permanente, fiind pe pozitia secunda la acest capitol, dupa Bulgaria. Rezultate bune la acest indicator sunt in Suedia, Danemarca si Marea Britanie. In UE, media adultilor care recurg la invatare activa de-alungul vietii este, in prezent, de 9,7%, in crestere de la 7,1% in 2000.<br />In ce priveste numarul celor care renunta de timpuriu la scoala, pe primele pozitii se afla Malta si Portugalia, iar cei mai multi tineri interesati de continuarea studiilor sunt in Cehia, Polonia si Slovacia. La nivelul spatiului UE, procentul tinerilor care renunta devreme la educatie a scazut de la 17,6%, in 2000, la 14,8 %, in 2008.<br />In anul 2000, din totalul tinerilor intre 20 si 24 de ani din statele membre, 76,6% au absolvit studii superioare. Procentul a urcat, in prezent, la 78,1 %.<em><span style="color:#ff0000;">vezi <a href="http://www.frontnews.ro/social-si-economic/eveniment/peste-jumatate-dintre-romani-au-dificultati-de-intelegere-si-interpretare-a-ceea-ce-citesc-12814">http://www.frontnews.ro/social-si-economic/eveniment/peste-jumatate-dintre-romani-au-dificultati-de-intelegere-si-interpretare-a-ceea-ce-citesc-12814</a></span></em></span><br /><span style="font-size:130%;">„Este o problemă reală. Capacitatea de a citi este o componentă-cheie pentru învăţarea continuă“, a declarat comisarul european pentru Educaţie, Jan Figel. La nivelul întregii Uniuni Europene, procentul populaţiei cu probleme de înţelegere a crescut de la 21%, în 2000, la 24%, în 2008. România a înregistrat performanţe scăzute şi în privinţa participării adulţilor la cursuri de învăţare permanentă, fiind, la acest capitol, după Bulgaria. Rezultate bune la acest indicator sunt în Suedia, Danemarca şi Marea Britanie. În UE, media adulţilor care recurg la învăţare activă de-a lungul vieţii este, în prezent, de 9,7%. În ce priveşte numărul celor care renunţă de timpuriu la şcoală, pe primele poziţii se află Malta şi Portugalia. Cei mai mulţi tineri interesaţ i de continuarea studiilor sunt în Cehia, Polonia şi Slovacia. Comisia Europeană a analizat performanţa statelor membre în cinci domenii: capacitatea de a citi, absolvirea gimnaziului, abandonul şcolar, participarea adulţilor în procesul de învăţare continuă şi numărul absolvenţilor la matematică, ştiinţe şi tehnologie. Bruxelles-ul a somat guvernele naţionale să îmbunătăţească cifrele înregistrate- <em><span style="color:#ff0000;">sursa</span></em> <strong><span style="color:#ff0000;">EVZ</span></strong> din <em><span style="color:#3333ff;">12 iul 2008</span></em></span>Elena Spanulescuhttp://www.blogger.com/profile/10101209898723129838noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-4583639908062077677.post-7079280447645121502008-07-11T15:17:00.000-07:002008-07-11T15:19:55.300-07:00Ministrul Asteluţei a găsit vinovaţii pentru ratarea Bac-ului: sabotorii politici şi... bubulii<span style="font-size:130%;">Fraudele de la acest Bac, demonstrate chiar şi ieri, au scandalizat pe toată lumea, dar ministrul Cristian Adomniţei a ales să iasă la rampă pretinzând că acuzatorii ar fi creat un climat de tensiune care a condus atât la bulversarea elevilor, cât şi a celor care au făcut parte din comisiile de examen. Vinovaţi de eşecul acestui Bacalaureat sunt profesorul Gheorghe Rădulescu şi probabil bubulii (conspiratorii din romanele lui Pavel Coruţ), care au vorbit despre fraude şi au conspirat împotriva Bac-ului şi a ministrului, bineînţeles. Şi, pentru că era cel mai simplu, Adomniţei a arătat cu degetul spre "sabotorii politici", deoarece "la Bacalaureatul de anul acesta am luat măsuri fără precedent în istoria post-decembristă pentru a asigura corectitudinea desfăşurării examenului". În opinia sa, nu există nici profesori şpăgari - deşi unii îşi fac veacul dând cu subsemnatul prin birourile procurorilor anticorupţie - iar "sistemul de învăţământ a fost etichetat pe nedrept drept corupt".Ascultându-l pe Adomniţei ai senzaţia că nu trăieşti în aceeaşi ţară cu el. Poate o fi ministru al educaţiei în Suedia sau Elveţia, iar noi trăim tot în România. Deşi rezultatele din acest an la Bacalaureat sunt mai slabe decât în anii precedenţi, ministrul nu-şi reproşează nimic, ba mai mult i-a felicitat atât pe elevi cât şi pe profesori.În sprijinul ministrului a sărit şi secretarul de stat Svetlana Preoteasa, care a afirmat că: "A fost cel mai bine organizat bacalaureat din 90 încoace". Ea a promis că va prezenta şi "filmul" sabotajului de la bacalaureat. Până la urmă, tot sabotorii şi bubulii sunt de vină...<br />Profesorul Rădulescu - vinovatul principal<br />Gheorghe Rădulescu, profesor de literatura română la Liceul "George Enescu" din Bucureşti, a fost singurul profesor din România care a refuzat să mai corecteze lucrările candidaţilor, întrucât ele erau în mare parte copiate. Profesorul Rădulescu a atras atenţia asupra unui mecanism vast şi bine pus la punct, prin care elevii pot copia cu ajutorul unor publicaţii de mare tiraj, aşa-numitele manuale orientative pentru pregătirea bacalaureatului. Ele au apărut în preajma examenului, în sute de mii de exemplare, profitând de modul în care sunt stabilite subiectele. În sfârşit, cei iniţiaţi în acest domeniu ştiu, fără urmă de îndoială, că majoritatea elevilor nu mai învaţă nimic şi că reproduc cuvânt cu cuvânt comentariile preluate din aceste publicaţii. După toate mărturiile, la bacalaureatul din anul acesta a fost mult mai rău decât anul trecut, întrucât s-a realizat o complicitate foarte largă, care îi cuprinde pe profesori, părinţi, elevi şi pe unii inspectori şcolari care conduc din umbră mecanismul acesta al coruperii examenelor. Tocmai de aceea, Gheorghe Rădulescu, membru al PNL, a cerut demiterea ministrului Cristian Adomniţei, dar şi a secretarului de stat Svetlana Preoteasa, a lui Sergiu Moga, preşedintele Comisiei de bacalaureat din Bucureşti şi a inspectorului şcolar Stelian Fedorca. Dacă reprezentanţii Guvernului au fost mai curând discreţi, sindicatele din învăţământ au protestat spunând că fraudele acestui Bac nu pot fi generalizate, însă, nici nu trebuie trecute cu vederea.<span style="color:#ff0000;">scris de Cornelia Popescu -Curentul </span></span><br /><span style="font-size:130%;color:#ff0000;">video <a href="http://www.realitatea.net/video_413031_adomnitei--condam-public-profesorii-care-s-au-manjit-pentru-bani_312686.html">http://www.realitatea.net/video_413031_adomnitei--condam-public-profesorii-care-s-au-manjit-pentru-bani_312686.html</a></span>Elena Spanulescuhttp://www.blogger.com/profile/10101209898723129838noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-4583639908062077677.post-57753131589798433982008-07-11T12:15:00.000-07:002008-07-11T14:54:42.160-07:00Ceartă în direct din cauza greşelilor gramaticale facute de Svetlana Preoteasa<strong><span style="font-size:130%;color:#ff0000;">Monica Tatoiu şi Ministrul Educaţiei Cristian Adomniţei s-au certat în direct în cadrul emisiunii "Realitatea te priveşte" din cauza greşelilor gramaticale făcute de secretarul de stat în Ministerul Educaţiei, Svetlana Preoteasa</span></strong><br /><br /><span style="font-size:130%;">Aceasta a avut mai multe greşeli de exprimare în timpul conferinţei de presă susţinute joi la Ministerul Educaţiei.<br />Secretarul de stat a declarat joi în cadrul unei conferinţe de presă că anul acesta <strong><span style="color:#cc0000;">"bacaloreatul"</span></strong> a fost cel mai bine organizat din '90 până acum şi că Ministerul Educaţiei s-a aflat tot timpul la conducerea examenului.<br />Pentru Svetlana Preoteasa, unul dintre oamenii de la cârma Ministerului Educaţiei, conferinţa de presă a fost un lung şir de derapaje de la limba română. "Ceea ce noi am moştenit acest sistem bolnav cum îl cataloghează toată lumea sistem bolnav este datorită unor alţi miniştri care s-au aflat la conducerea ministerului", a declarat Svetlana Preoteasa.<br />Un profesor de limba română explică la obiect greşelile făcute de secretarul de stat.<br />"Este o exprimare anacolutica. Cele trei propoziţii nu sunt corect legate între ele. Verbul a cataloga e folosit incorect ca şi prepoziţia datorită, care are un sens pozitiv in limba română, dar doamna secretar de stat doreşte să evidenţieze ceva negativ", a explicat profesorul de limba română, Forina Rogalsky.<br />Invitat la emisiunea Realitatea te priveşte, ministrul Cristian Adomniţei a scăpat şi el porumbelul. Şi a fost taxat fără milă. "Este o nedreptate dacă am fi de acord cu acest lucru, marei părţi (este corectat de Tatoiu...marii părţi) am avut cea mai mare număr de tineri care au dat ... (e corectat, cel mai mare număr de tineri) Şi eu ce am spus? Cea mai mare număr (...) Dacă poţi să şi copii în acea atmosferă generalizată de copiere (e corectat, să copiezi, nu să copii)", s-a desfăşurat discuţia între Tatoiu şi Adomniţei.<br />Adomniţei susţine că greşelile sunt întâmplătoare. Vorba aceea...oameni suntem. "Să nu vă imaginaţi că o poziţie publică e foarte uşor de ocupat şi odată ce ai ocupat-o e foarte uşor să te manifeşti. Suntem oameni, la fel şi doamna secretar de stat", a declarat Adomniţei. <em><span style="color:#3333ff;"> video</span></em> </span><a href="http://www.realitatea.net/cearta-in-direct-din-cauza-greselilor-gramaticale-facute-de-secretarul-de-stat-in-ministerul-educatiei--svetlana-preoteasa--cum-comentati_312837.html"><span style="font-size:130%;">http://www.realitatea.net/cearta-in-direct-din-cauza-greselilor-gramaticale-facute-de-secretarul-de-stat-in-ministerul-educatiei--svetlana-preoteasa--cum-comentati_312837.html</span></a>Elena Spanulescuhttp://www.blogger.com/profile/10101209898723129838noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-4583639908062077677.post-65524522639037256462008-06-30T14:08:00.000-07:002008-06-30T14:54:40.508-07:00Represalii la Bac'<span style="font-size:130%;">Candidatii nu vor mai misca in front la urmatoarele probe ale examenului, au decretat sefii Educatiei * Dupa scandalul cu "lucrarile la indigo", ministerul se teme de "aruncarea in aer" a Bacalaureatului<br />Scandalul izbucnit pe tema zecilor de lucrari "trase la indigo" descoperite de catre un profesor corector, la pro­ba scrisa de limba si litera­tura romana, i-a determinat pe reprezen­tantii Ministeru­lui Educatiei sa dispuna ma­suri drastice pentru urma­toa­rele probe, astfel incat nimeni sa nu mai poata co­pia. In acest sens, ieri au fost convocati la Colegiul "Gheorghe Lazar" din Capi­tala toti presedintii comisiilor de Bacalaureat, impreuna cu directorii liceelor in care sunt organizate centre de examinare.<br />Duminica, Ministerul Educatiei nega vehement acuzatiile profesorului evaluator Gheorghe Radulescu, cel care a reclamat "fraudarea in masa" a probei scrise la romana, oferind probe clare in acest sens. Decizia de a-i chema urgent la raport pe sefii centrelor de examinare - profesori universitari care, in mod evident, nu vor sa-si riste slujbele - demonstreaza ca reprezentantii MECT se simt cu musca pe caciula. E greu de demonstrat ca se copiaza la examene, dar toata lumea stie ca aceasta este o practica care s-a generalizat. Cand insa demascarea este facuta chiar de catre un profesor corector, situatia devine de-a dreptul critica. Asa se explica poate si prezenta la intrunirea de ieri a Lilianei Preoteasa, director general pentru invatamant preuniversitar in MECT. Ea a venit insotita de Gabriel Ispas, seful Corpului de control al ministrului Adomnitei, care a deschis ieri o ancheta la Centrul de evaluare nr. 128, unde au fost semnalate neregulile.<br />Schimbarea de ton a reprezentantilor ministerului a fost evidenta, ne-au declarat surse prezente la intalnire, profesorul Radulescu nemaifiind incriminat ca face acuzatii fara acoperire. Liliana Preoteasa a spus chiar ca atat timp cat rezultatul anchetei dispuse la nivelul MECT nu este gata, nici nu se poate lansa vreo acuza impotriva dascalului care a semnalat frauda. Insa implicatiile pot fi foarte grave in caz ca si alti profesori corectori sau supraveghetori ar reclama astfel de fapte, a recunoscut ea, avertizandu-i pe directorii de scoli si presedintii de comisii ca "aruncarea in aer" a examenului de Bacalaureat va avea reper­cusiuni, in primul rand, asupra elevilor, pentru ca repetarea probei i-ar face sa piarda prima sesiune de admitere la facultate.<br />Supraveghere cu Politia<br />Sergiu Moga, presedintele Comisiei municipale de Bacalaureat, a fost redus la tacere, el fiind pana atunci principalul incriminator al profesorului Radulescu. Cum amenintarea ca si alti profesori corectori si chiar unii dintre supraveghetori vor semnala nereguli plutea in aer, unii dintre cei prezenti au inceput sa spuna ca au gasit "tone de fituici" la grupurile sanitare, in bazinele infundate de atata hartie.<br />O solutie ar fi ca supra­vegherea examenului sa se faca cu Politia, ca in Franta, a opinat unul dintre dascali, argumentand ca exista chiar o directiva a Uniunii Europene in acest sens - EN 45013, care precizeaza ca furnizorii nu pot fi si evaluatori, insa nu este pusa in aplicare de Ministerul Educatiei. Rezultatul intalnirii de ieri este ca, urma­toarele probe de examen vor fi supravegheate drastic, astfel incat candidatii sa nu mai poata copia.<br />Ieri au sustinut proba la limba materna cei 9088 de elevi proveniti din scolile cu predare in limbile minoritatilor nationale, precum si absolventii liceelor bilingve din 12 judete, al caror bacalaureat este recunoscut in Italia si Franta - ei sustinand proba scrisa la Limba franceza si Limba italiana. Astazi este proba cea mai temuta - la matematica<span style="color:#ff0000;">.<em>sursa <a href="http://www.ziua.ro/display.php?data=2008-07-01&id=239579">http://www.ziua.ro/display.php?data=2008-07-01&id=239579</a></em></span></span><br /><em><span style="font-size:130%;color:#ff0000;"></span></em><br /><em><span style="font-size:130%;color:#ff0000;">Solutii ministeriale stupide ,ca de obicei</span></em><br /><strong><span style="font-size:180%;color:#3333ff;">Lucrările de la Bac vor fi recorectate</span></strong><br /><span style="font-size:130%;">Ministerul Educaţiei va recorecta lucrările de la bacalaureat după ce se va încheia perioada de examinare şi contestaţii.<br />Pe lângă reevaluarea prin sondaj a lucrărilor din toată ţara, Ministerul a decis să se ocupe de acele teze de la centrul de evaluare de la Şcoala nr. 128, unde au apărut acuzaţii că s-ar fi copiat la limba română. „Lucrările nu se pot verifica acum. Metodologia de examen prevede ca evaluarea să se facă după terminarea bacalaureatului.Le vor lua prin sondaj, iar pe cele acuzate că sunt copiate vom merge să le corectăm în mod special“, spune Zvetalana Preoteasa, secretarul de stat pentru învăţământul preuniversitar din cadrul Ministerului Educaţiei. Conform metodologiei, după încheierea examenului, MECT va realiza, prin intermediul inspectoratelor şcolare, evaluarea activităţii profesorilor angrenaţi în examenul de bacalaureat, iar acolo unde se vor dovedi încălcări ale acesteia,sancţiunile pornesc de la simple avertismente şi ajung, după caz, la întocmirea dosarelor penale. Sâmbătă, profesorul Gheorghe Rădulescu, preşedintele Agenţiei de Evaluare şi Asigurare a Calităţii Educaţiei (AEACE), care a făcut parte din comisia de corectare a tezei de limba română de la Şcoala nr. 128 din Bucureşti, a acuzat că aproximativ trei sferturi din lucrările corectate de el, 50-60, sunt identice, „trase la xerox“ după cărţile cu subiecte rezolvate. Acesta a spus şi că a refuzat să noteze lucrările identice.Profesorul Rădulescu suţine că „sunt paragrafe complicate luate din diferite culegeri pe care elevii nu aveau cum să le înveţe. Şi pe Adomniţei (n.r. - ministrul Educaţiei) dacă-l pui să le citească, nu reuşeşte, mai ales să le înveţe pe de rost“. Ministerul a răspuns că nu se poate spune că examenul a fost fraudat şi, după o primă verificare, a pus la îndoială acuzele lui Rădulescu.<br />de se vor dovedi încălcări ale acesteia, se vor aplica sancţiuni.<em><span style="color:#ff0000;">sursa -Cotidianul </span></em><a href="http://www.cotidianul.ro/lucrarile_de_la_bac_vor_fi_recorectate-50282.html">http://www.cotidianul.ro/lucrarile_de_la_bac_vor_fi_recorectate-50282.html</a></span><br /><br /><span style="font-size:180%;color:#ff0000;"><strong>Tâmpeniile profesorilor de la Bac-</strong><em><span style="color:#3333ff;">ziarul Gandul</span></em></span><br /><strong><span style="font-size:130%;">Unul dintre profesori a anulat o lucrare valabilă. Dacă nu se descoperea la timp neregula, elevul în cauză risca să rateze examenul<br />Inspectoratul crede că profesorii vor fi sancţionaţi până pe 15 iulie, dar nu poate încă preciza despre ce sancţiuni este vorba</span></strong><br /><span style="font-size:130%;">Cinci profesori bihoreni sunt anchetaţi, în aceste zile, pentru neglijenţă la bacalaureat. Inspectoratul Şcolar Judeţean refuză să divulge numele acestora, pe motiv că „ancheta este în derulare şi că nu s-a stabilit dacă sunt într-adevăr vinovaţi”. Toate cazurile s-au petrecut vineri, la proba scrisă la limba şi literatura română, iar profesorii au fost înlocuiţi din comisie pe loc. Cel mai grav caz este al unui profesor din comisia de examen de la Colegiul Naţional „Samuil Vulcan”, din Beiuş. Acesta a anulat lucrarea la limba şi literatura română a unui elev.<br />Dacă profesorii de la centrul de corectare nu observau lipsa lucrării, elevul respectiv risca să piardă bacalaureatul. „Astăzi (n.r. ieri) am identificat un alt profesor care a încurcat o lucrare cu cele anulate. Acest lucru este foarte grav pentru că elevul respectiv putea să rămână fără examen. Acest profesor putea fi dat în judecată de elev, dacă nu se descoperea neregula”, ne-a declarat Ioan Şereş, inspectorul şcolar general</span><br /><span style="font-size:130%;"><strong>Profesorii i-au lăsat pe elevi să copieze</strong> <em><span style="color:#ff0000;">citeste mai departe<a href="http://www.gandul.info/scoala/tampeniile-profesorilor-de-la-bac.html?3934;2748988">http://www.gandul.info/scoala/tampeniile-profesorilor-de-la-bac.html?3934;2748988</a></span></em></span><br /><strong><span style="font-size:130%;"></span></strong>Elena Spanulescuhttp://www.blogger.com/profile/10101209898723129838noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-4583639908062077677.post-22424436706513215162008-06-29T14:21:00.000-07:002008-06-29T14:39:28.437-07:00La Bac,elevii au copiat pe rupte dupa culegerile liliput<span style="font-size:130%;">La proba scrisa de Româna a Bacalaureatului s-a copiat pe rupte dupa culegerile liliput cu subiecte rezolvate, asa cum avertiza ziarul “Gardianul” cu saptamâni în urma. Profesorul evaluator de la Scoala nr.128 din Bucuresti, Gheorghe Radulescu, a observat ca dintr-un pachet de 59 de lucrari, 15 erau identice, cu texte preluate ad-litteram din doua-trei “ghiduri” cu subiecte rezolvate. Alte 15 teze, din cele pe care a apucat sa le citeasca, erau necopiate, “una dintre acestea din urma chiar primind nota 10,00”, asa cum ne-a declarat profesorul Radulescu. În opinia cadrului didactic, copierea era usor de identificat, deoarece la subiectul nr.1, al carui enunt cerea o analiza semantica asupra poeziei “Nedreptate” de Nichita Stanescu, la punctele 5-7, raspunsurile elevilor erau identice în 13 lucrari. Nenorocirea acestor candidati a fost ca ei au copiat dupa o carte liliput a carei interpretare a subiectului era gresita. “Poezia este construita pe o aparenta antiteza între nefericire si iubire. Nu e antiteza, ci o relatie de cauzalitate”, se precizeaza într-una din culegerile de buzunar. Raspunsul corect la acest punct este tocmai “antiteza”. De asemenea, la subiectul al III-lea, cadidatii aveau de scris un eseu interpretativ despre un basm cult studiat. Majoritatea a ales spre analiza capodopera lui Ion Creanga “Harap Alb”. “Începutul analizei merge pe doua formule. Aici s-a copiat din doua culegeri. Întâmplarea face ca interpretarea dintr-o carte este foarte buna, iar în cealalta este gresita. S-a copiat pe rupte, în nestiinta de cauza. În abordarea acestui subiect, elevii trebuiau sa aiba bune cunostinte de teorie literara. Asadar, lucrarile erau parca trase la xerox”, ne-a declarat profesorul Radulescu. În concluzie, ceea ce i-a încurcat cel mai tare pe candidati a fost subiectul despre Nichita Stanescu. “Daca la Eminescu sunt mai multe variante interpretative în culegeri, si nu s-ar fi observat cu usurinta frauda, în schimb la Nichita Stanescu au fost numai doua, din care una gresita”, a mai precizat Gheorghe Radulescu. <strong><span style="color:#ff0000;">Scuza ministerului</span></strong>: <span style="color:#993399;">«Elevii au invatat pe dinafara</span>»Secretarul de stat cu invatamantul preuniversitar si presedintele Comisiei Nationale de Bacalaureat, <span style="color:#993399;">Zvetlana Preoteasa</span>, are convingerea ca nu a existat nicio frauda la prima proba scrisa a examenului. Dupa ce s-a reclamat ca au fost gasite zeci de lucrari identice, demnitarul de la Ministerul Educatiei a concluzionat: “Este pacat ca elevii nostri sunt educati sa invete pe dinafara comentarii. Din acest motiv, este normal ca unele lucrari sa se asemene. In consecinta, Bacalaureatul se desfasoara normal, nu sunt incidente, nu este fraudat, totul se desfasoara in deplina siguranta, iar daca un profesor declara ca a gasit mai multe lucrari asemanatoare, nu inseamna sa anulam examenul, mai ales ca profesorul respectiv a mai facut astfel de declaratii si privitor la tezele unice, iar respectivele declaratii s-au dovedit nefondate. Oricum, noi am trimis foarte multe comisii pentru supraverificare si, de cand s-au vehiculat zvonuri despre fraudarea examenului, am triplat controalele”, a declarat Zvetlana Preoteasa.<em><span style="color:#ff0000;">citeste tot articolul</span></em></span><br /><a href="http://www.gardianul.ro/2008/06/30/societate-c12/_perle_in_texte_copiate_modelul_de_viata_al_lui_creanga_a_fost_spanul_-s116399.html">http://www.gardianul.ro/2008/06/30/societate-c12/_perle_in_texte_copiate_modelul_de_viata_al_lui_creanga_a_fost_spanul_-s116399.html</a><br /><br /><a class="link_title" title="Fraudă la BAC – reclamată de un profesor, negată de MECT" href="http://www.gandul.info/scoala/frauda-la-bac-reclamata-de-un-profesor-negata-de-mect.html?3934;2747351"><span style="font-size:130%;">Fraudă la BAC – reclamată de un profesor, negată de MECT</span></a>-Gandul<br /><br /><span style="font-size:130%;">Acuzaţiile preşedintelui Agenţiei de Evaluare şi Asigurare a Calităţii Educaţiei, Gheorghe Rădulescu, se dovedesc a fi nefondate potrivit Ministerului. Acesta reclama că aproximativ 60 de lucrări de la un centru de corectare din Bucureşti ar fi identice. Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti şi Ministerul Educaţiei, spun că lucrările în cauză nu sunt deloc „trase la xerox”, aşa cum se pretinsese profesorul. Gheorghe Rădulescu a reclamat, sâmbătă, că la Şcoala Nr. 128, care este centru de evaluare a lucrărilor din trei licee, a identificat 50-60 de lucrări “trase la xerox”. „Majoritatea lucrărilor arată ca nişte xeroxuri. Sunt vreo trei calupuri de xeroxuri, mai ales la subiectele 1 şi 3. Ele sunt evident copiate după cărţile cu subiecte rezolvate”, declara profesorul, care a fost corector în respectivul centru. Conform profesorului, 60 de elevi au copiat din cărţile cu rezolvări, la subiectul numărul 1, punctele 6 şi 7, interpretarea poeziei lui Nichita Stănescu. MECT: ”Acuzele nu sunt adevărate!”<br />Duminică dimineaţă, o comisie specială a Ministerului Educaţiei, condusă chiar de Zvetlana Preoteasa, secretar de stat pentru învăţământul preuniversitar şi preşedinte al Comisiei Naţionale de Bacalaureat, a mers la Şcoala Nr. 128. „De dimineaţă am avut o şedinţă cu preşedinţii comisiilor de bacalaureat din Bucureşti, apoi am mers cu Liliana Preoteasa (n.r. director Direcţia Generală Management Învăţământ Preuniversitar) şi cu Marius Moga (n.r. preşedintele comisiei de bacalaureat a municipiului Bucureşti) la Şcoala 128. Nu se probează ceea ce a spus Gheorghe Rădulescu. Am vorbit cu profesorii corectori de acolo, care au corectat lucrările despre care vorbeşte Rădulescu, şi nu se confirmă ce a spus el. Cele 53 de lucrări în cauză au fost evaluate cu note de la 2 la 9,60. Dacă erau xeroxuri, nu aveau cum să fie diferenţele de notă atât de mari. Dl. Rădulescu nu a făcut decât să pună o ţară întreagă pe foc”, ne-a declarat Zvetlana Preoteasa. Reprezentanţii ministerului şi ai inspectoratului au verificat şi borderourile lui Gheorghe Rădulescu şi au constatat că, din cele 53 de lucrări, el nu a corectat decât 12. „Se pare şi se verifică faptul că profesorul nu a făcut decât să trieze lucrările şi să le caute pe acelea ale căror rezolvări semănau!”, a mai adăugat secretarul de stat. (E.L.)<br />Patru profesori, eliminaţi din bacalureat şi sancţionaţi pentru neglijenţă<br />Peste 50 de elevi din toată ţara au fost eliminaţi de la prima probă scrisă, la limba şi literatura română, care a avut loc vineri. Campionii tentativelor de fraudă au fost elevii bucureşteni, zece dintre aceştia fiind eliminaţi. Vicecampionii au fost gălăţenii (5 elevi), iar pe locul trei la eliminaţi din examen s-au situat elevii din Braşov, Prahova şi Vaslui, câte 4 din fiecare judeţ. Chiar dacă în cazul posibilei fraude din Bucureşti Ministerul Educaţiei a infirmat totul, există însă şi cazuri în care profesorii se fac că nu-i observă pe elevii care copiază. În judeţul Bihor, 4 profesori au fost daţi afară din comisiile de examen din care făceau parte. La centrul de examen din Aleşd, după ce au fost eliminaţi din examen doi elevi pentru că au încercat să copieze, au fost schimbaţi şi cei doi profesori supraveghetori, care s-au făcut că nu văd faptul că elevii copiază chiar sub nasul lor. La Liceul Industrial „Traian Vuia”, din Oradea, alţi doi profesori au fost înlocuiţi pentru neglijenţă, deoarece au acceptat să dea alte variante de subiecte unor elevi, decât cele extrase. La proba scrisă de vineri au fost înscrişi 214.047 de elevi, dar s-au prezentat doar 212.703. Alţi 11 elevi care aveau situaţii speciale au primit subiecte de rezervă. Bacalaureatul continuă astăzi cu proba scrisă la limba maternă. (E.L.) <em><span style="color:#ff0000;">citeste comentariile <a href="http://www.gandul.info/scoala/frauda-la-bac-reclamata-de-un-profesor-negata-de-mect.html?3934;2747351">http://www.gandul.info/scoala/frauda-la-bac-reclamata-de-un-profesor-negata-de-mect.html?3934;2747351</a><br /></span></em><strong><span style="color:#ff0000;">Fiţuica din urechi, ultima modă de copiat la examene</span></strong></span><br /><span style="font-size:130%;">Fiţuicile sau „servitele“ au fost uitate de elevi de când au apărut sistemele moderne de copiat. Însă acestea îi bagă în spital pe candidaţi.<br />Sistemul modern de copiat la examene constă într-un telefon mobil şi un handsfree. Costă aproximativ 800 de lei şi este un prieten bun, dispus să-ţi sufle răspunsurile corecte. Casca este însă şi un risc asumat. Mecanismul pare simplu: un magnet care se introduce în ureche şi un colier care se aşază în jurul gâtului, conectat la un telefon mobil. Produsul, ca şi comercianţii sunt greu de găsit. Nu sunt disponibili oriunde sau oricând. Reporterii de la Departamentul de Investigaţii al Trustului Realitatea-Caţavencu au discutat cu mici afacerişti din Regie şi de pe Strada Colţei nr. 14. Cea mai simplă metodă de a cumpăra un astfel de obiect este publicarea unui anunţ pe Hub-ul Regiei. În funcţie de calitatea sunetului şi de mărimea căscuţei, preţurile încep de la 3-400 de lei şi ajung până la 1.000 de lei. Casca „miraculoasă“ are un an garanţie, dar şi dezavantaje pe măsură. Magnetul din ureche poate provoca infecţii grave. Medicul Maricel Vişan, de la Clinica ORL a Spitalului Universitar Colţea, a declarat pentru Realitatea TV că în timpul examenelor de la bacalaureat, într-o singură gardă, au existat opt cazuri de pacienţi cărora le-au rămas blocate căştile în urechi. În cazul acestor pacienţi a fost nevoie de intervenţii chirurgicale pentru extragerea dispozitivelor de copiat. În ciuda riscurilor, afacerea merge însă ca unsă. În prag de bacalaureat, clienţii sunt la fiecare pas, 10-15 pe zi, poate chiar mai mult, spun comercianţii. Secretarul de stat pentru învăţământ preuniversitar din cadrul Ministerului Educaţiei, Zvetlana Preoteasa, susţine că „le este strict interzis elevilor să intre în sala de examen cu telefonul mobil. Ei intră cu buletinul, pixuri, o sticluţă cu apă şi, eventual, cu o batistă. În rest, noi nu îi percheziţionăm“. <em><span style="color:#ff0000;">sursa <a href="http://www.cotidianul.ro/fituica_din_urechi_ultima_moda_de_copiat_la_examene-50186.html">http://www.cotidianul.ro/fituica_din_urechi_ultima_moda_de_copiat_la_examene-50186.html</a></span></em></span>Elena Spanulescuhttp://www.blogger.com/profile/10101209898723129838noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-4583639908062077677.post-31254895881974132872008-06-11T14:30:00.000-07:002008-06-11T15:02:43.912-07:00Manual de copiat la bacalaureat cu acordul MECT<span style="font-size:130%;">Editura Sigma, cu acordul Ministerului Educatiei, a tiparit o culegere liliput cu rezolvari la subiecte de Romana de la proba orala. Un volum costa doar 16 lei, iar agentiile de acreditare si evaluare a calitatii din invatamantul preuniversitar considera ca aceasta aparitie are ca scop incurajarea fraudei la Bacalaureat.Dupa tot scandalul subiectelor de la Bacalaureat, de la proba orala de limba romana, Ministerul Educatiei a anuntat, prin mai multe comunicate de presa, ca nu se va opera nicio modificare sau schimbare a celor existente pe site-ul institutiei guvernamentale. Agentiile de evaluare si acreditare a calitatii din invatamantul preuniversitar au tras mai demult repetate semnale de alarma, potrivit carora orice modificare de subiecte ar fi dat peste cap productia de culegeri cu texte rezolvate, tiparite de editurile interesate si concepute ca sa apara tocmai in aceasta perioada de pregatire a elevilor. Insa, nicio organizatie de specialitate nu s-a asteptat ca unele edituri sa fie atat de ingenioase si care, in incercarea de a veni in sprijinul candidatilor de la Bacalaureat, au scos pe piata exemplare de culegeri in marime liliput. O astfel<br />de culegere a fost tiparita de catre Editura Sigma sub denumirea “Ghid de pregatire pentru Bacalaureat – Limba si Literatura Romana, biletele pentru proba orala”. Inca de pe coperta suntem atentionati ca aceasta culegere nu tipareste doar subiectele aparute pe site-ul Ministerului Educatiei, pentru acei candidati care nu au acces la Internet, ci si faptul ca volumul in discutie contine “Rezolvari posibile”. <em><span style="color:#ff0000;">citeste mai departe <a href="http://www.gardianul.ro/2008/06/12/gluma_zilei-c12/manual_de_copiat_la_bacalaureat-s115373.html">http://www.gardianul.ro/2008/06/12/gluma_zilei-c12/manual_de_copiat_la_bacalaureat-s115373.html</a></span></em></span><br /><span style="font-size:130%;color:#ff0000;"><strong></strong></span><br /><span style="font-size:130%;color:#ff0000;"><strong>Lucrarile de corigenta au valoare de teze unice</strong></span><br /><span style="font-size:130%;">Elevii claselor a VIII-a care au ramas corigenti, in special la disciplinele la care s-au sustinut tezele unice, vor sustine lucrare scrisa pentru absolvire a carei nota obtinuta va intra in calculul mediei pentru admiterea in liceu. O scapare de metodologie va crea o situatie mai mult decat hilara: corigentii claselor a VIII-a pot ajunge colegi de clasa cu cei care au invatat foarte bine in gimnaziu si care au reusit sa ocupe un loc intr-un liceu de elita. In aceasta situatie se gasesc, la nivelul tarii, cateva sute de elevi, dintre cei corigenti la romana, matematica si istorie sau geografie. Ei vor sustine corigenta in zilele de 28 si 29 august, dupa care vor intra in admiterea computerizata din intervalul 1-10 septembrie (etapa a treia) pe locurile ramase libere. Asadar, lucrarea de corigenta are valoare de teza cu subiect unic, deci cu valoare de examen. In opinia Ministerului Educatiei, acestia nu vor ocupa decat locurile libere din colegiile tehnice sau din scolile de arte si meserii. Insa, tot potrivit legii, dupa un an scolar, acestia se pot transfera, din diverse motive, pe un loc intr-o clasa de liceu doar pe baza unei semnaturi a directorului unitat<br />ii. “Asa s-a stabilit prin lege si pentru aceasta categorie de corigenti nu se va mai organiza o alta sesiune de teze unice”, ne-a precizat Liliana Preoteasa, director general in Directia Management Invatamant preuniversitar<em>.<span style="color:#ff0000;">sursa <a href="http://www.gardianul.ro/2008/06/12/societate-c12/lucrarile_de_corigenta_au_valoare_de_teze_unice-s115440.html">http://www.gardianul.ro/2008/06/12/societate-c12/lucrarile_de_corigenta_au_valoare_de_teze_unice-s115440.html</a></span></em></span>Elena Spanulescuhttp://www.blogger.com/profile/10101209898723129838noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-4583639908062077677.post-56122493103651680982008-05-29T13:04:00.000-07:002008-05-29T13:09:45.862-07:00Va invitam sa semnati APELUL ADRESAT CONDUCERII TARII<span style="font-size:130%;">Invitam toti reprezentantii societatii civile sa semneze APELUL ADRESAT CONDUCERII TARII AICI:</span><a href="http://www.supradotati.ro/apel.php" target="_blank" rel="nofollow"><span style="font-size:130%;">http://www.supradotati.ro/apel.php</span></a><br /><span style="font-size:130%;">APEL ADRESAT CONDUCERII TARII<br />PRESEDINTELUI TRAIAN BASESCU<br />PRIMULUI MINISTRU CALIN POPESCU TARICEANU<br />PRESEDINTILOR PARLAMENTULUI<br /><br /><br />Este evident impasul in care a intrat educatia si formarea profesionala in ultimele luni:<br /><br />Evaluari externe, europene, plaseaza educatia si formarea profesionala din Romania pe ultimul loc din Uniunea Europeana, din care facem parte ca membru cu drepturi si obligatii depline.<br />Mobilitatea romanilor in piata muncii europene este impiedicata de calificarea mediocra a acestora, "capsunar" fiind aproape un brand al Romaniei in piata muncii din UE.<br />Organizarea examenelor si admiterea la liceu de anul acesta au fost contestate de societatea civila si categorii largi de profesori. Drept raspuns, Ministerul Educatiei a emis in data de 23 mai 2008 un comunicat de presa in care infiereaza reprezentantii societatii civile, ai parintilor, intr-un stil securisto-stalinist, pe care-l credeam de mult apus.<br />Resurse financiare importante alocate educatiei sunt cheltuite fara evaluari postfinantare, sau, in alte cazuri, raman necheltuite.<br />Exista in continuare o prapastie intre piata muncii si oferta din planurile de scolarizare, avand drept consecinta deficite enorme de muncitori in piata muncii din Romania.<br />Semnalele de alarma ale medicilor, parintilor, asociatiilor neguvernamentale asupra factorilor de risc la sanatatea elevilor pe care ii contine actualul curriculum sunt ignorate. Starea de superioritate si dispret pe care oficialii din educatie o manifesta fata de aceste semnale confirma, cu pretul sanatatii elevilor, lipsa totala de comunicare intre oficialii statutului din educatie si partenerii de interese din societate.<br />Nu se realizeaza descentralizarea, chiar si atunci cand baza legala exista (legile 354, 349/2004).<br />Nicio persoana nu raspunde pentru impasul in care ne aflam in acest domeniu sensibil, lucru de neacceptat.<br />Nu avem proiecte viabile in educatie, realizate cu sprijinul specialistilor romani si europeni si al societatii civile din Romania, fapt de asemeni de neacceptat, desi </span><a href="http://www.supradotati.ro/legea-privind-educatia-tinerilor-supradotati-capabili-de-performanta-inalta.php#a" target="_blank" rel="nofollow"><span style="font-size:130%;">legea 17/2007</span></a><span style="font-size:130%;"> nerespectata si nepusa in practica de catre MEC infiinteaza structura necesara implementarii celor mai bune practici mondiale.<br />Managementul ramane in continuare extrem de politizat, functiile de conducere fiind moneda de schimb pentru clientele de partid. Managementul la varf este ocupat de oameni politici fara nici o legatura cu educatia, in cel mai bun caz cu bune intentii, dar mereu incompetenti.<br />Nu exista intentia macar, a Ministerului Educatiei, de a compatibiliza si alinia sistemele noastre de educatie si formare cu sistemele similare din Europa. Educatia continua a adultilor este de 10 ori mai redusa decat media tarilor din UE. Si aceasta in conditiile in care exista un bazin important de forta de munca in mediul rural, care nu are acces la piata muncii din cauza pregatirii precare.<br /><br />Pana in prezent, Primul Ministru al Romaniei, Presedintele Traian Basescu, n-au intervenit pentru ca aceasta stare de lucruri sa inceteze si evolutia sistemelor din educatie sa intre pe un fagas normal, mai ales prin dialog cu parintii si alti parteneri interesati.<br />Educatia unui popor nu este monopolul unui minister, cu atat mai putin al unui ministru.<br />Educatia unui popor reprezinta sansa dezvoltarii socio-economice a tarii, partener credibil si demn al Uniunii Europene.<br /><br />Fata de aceste considerente, va rugam, sa interveniti rapid pentru ca sa inceteze aceasta stare de lucruri, pentru reasezarea sistemelor de educatie si formare profesionala pe fagasul normal.<br />Pana nu e prea tarziu si lucrurile nu scapa complet de sub control.<br /><br /><strong><span style="color:#ff0000;">Cerem retragerea din functie a ministrului educatiei si a secretarilor de stat numiti pe criterii de apartenenta politica si inlocuirea lor cu specialisti in educatie numiti strict pe criterii profesionale</span></strong>.<br /><br /><strong><span style="color:#ff0000;">Cerem ca pe viitor prin lege conducerea MEC sa fie numita strict pe criterii profesionale, singurul criteriu admisibil si pentru administratia MEC si a ISJ-urilor.<br /><br /></span><span style="color:#ff0000;">Consideram ca implicarea corpului profesoral in campaniile politice incarca orice cod de deontologie profesionala si atragem atentia ca Societatea Civila este formata din cei ce sufera direct impactul negativ sau pozitiv al educatiei.<br /></span></strong><br />Consideram ca incalcarea acestor cereri reprezinta un act nedemocratic ce trebuie sanctionat la cele mai inalte foruri internationale<br /><br />Consideram ca educatia este o problema internationala, nu doar nationala, strategica in perspectiva managementul crizelor conexe dinamicii actuale si ca educatia trebuie sa ajute generatiile de elevi sa fie pregatite pentru o realitate a viitorului, nu sa devina masa de manevra pentru interese localeInvitam toti reprezentantii societatii civile sa semneze APELUL ADRESAT CONDUCERII TARII AICI:</span><a href="http://www.supradotati.ro/apel.php" target="_blank" rel="nofollow"><span style="font-size:130%;">http://www.supradotati.ro/apel.php</span></a><span style="font-size:130%;"> </span>Elena Spanulescuhttp://www.blogger.com/profile/10101209898723129838noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-4583639908062077677.post-44505583256310526872008-05-28T02:12:00.000-07:002008-05-29T12:19:03.366-07:00Apelul FNAP-IP catre opinia publica -28 mai 2008<span style="font-size:130%;"><strong><span style="color:#ff0000;">Federatia Nationala a Asociatiilor de Parinti din Invatamantul Preuniversitar FNAP-IP lanseaza un APEL CATRE OPINIA PUBLICA DIN ROMANIA</span></strong> , <strong><span style="color:#ff0000;">privind criza grava din sistemul de invatamant romanesc ,</span></strong> <strong><span style="color:#ff0000;">cel care hotaraste viitorul copiilor nostri</span></strong>. </span><br /><span style="font-size:130%;">Am adresat aceasta Scrisoare Deschisa catre toti factorii responsabili, cu putere de decizie <strong><span style="color:#ff0000;">(Presedintele Romaniei, Primul Ministru, Comisiile Parlamentare pentru Educatie din Camera Deputatilor si Senat),</span></strong> care ne pot sprijini in cautarea si gasirea solutiilor necesare pentru o reforma reala in invatamantul romanesc, o reforma ce nu poate fi infaptuita decat de catre toti cei al caror interes comun este mai binele copiilor din Romania, si numai prin readucerea copilului in centrul interesului scolii! In acest moment, scoala romaneasca pare a functiona pentru oricine altcineva decat pentru copiii care, de fapt, ii justifica existenta, iar noi, parintii lor, suntem primii interesati ca aceasta stare de fapt sa nu se mai perpetueze! Atata timp cat sistemul de invatamant este cel care hotaraste viitorul copiilor nostri, nu putem sa mai acceptam ca ei sa continue sa fie cobaii unor eterne experimente nereusite, si nu mai putem accepta sa ramanem tacuti, ci dorim sa ne facem auzita vocea, solicitand imperativ ca sistemul de invatamant sa-si reaminteasca datoriile pe care le are fata de copiii Romaniei.</span><br /><span style="font-size:130%;"><strong><span style="color:#ff0000;">SCRISOARE DESCHISA FNAP-IP<br /></span></strong>Constienti de impasul in care a ajuns politica educationala romaneasca, FNAP-IP face un apel la autoritatea dv pentru a interveni in vederea readucerii MECT la menirea sa primordiala: aceea de a oferi copiilor nostri bazele unei educatii scolare eficace, integrata in viziunea si proiectele europene. Din pacate MECT este departe de a veni in intampinarea unui astfel de deziderat, dimpotriva: in fata crizelor successive care zguduie invatamantul romanesc MECT alege calea refuzului realitatii, ignorand constant datoriile ce-i incumba.<br />FNAP-IP a incercat, in mai multe momente, sa obtina o buna comunicare cu MECT, in virtutea faptului ca numai prin cooperarea dintre profesori, parinti si elevi se poate asigura o functionare adecvata a sistemului de invatamant romanesc. Din pacate, demersurile FNAP-IP au fost primite cu ostilitate, expertizele FNAP au fost refuzate, FNAP insasi fiind acuzata de pozitie partizana, politizata, in pofida faptului ca Federatia Parintilor nu este aliniata politic, semnand, insa, impreuna cu alte forte ale societatii civile, Pactul National pentru Educatie, aflat sub patronajul Presedintelui Romaniei.<br />Ministerul Educatiei, insa, aflat intr-o defensiva prelungita, provocata de propriile disfunctii, precum si de interese ce nu sunt si ale copiilor nostri, continua sa intoarca spatele tuturor celor care semnaleaza si argumenteaza criza din invatamantul romanesc.<br />Intrucat problematica acestei crize a devenit exploziva, propriile noastre constatari duc la concluzia ca in fata unei astfel de politici privind educatia si invatamantul, se impune un real program de reforma. Analizele noastre privind starea de fapt din sistemul de invatamant au dus la urmatoarele observatii (departe de a fi exhaustive). Vi le supunem atentiei (cu precizarea ca vi le putem detalia atunci cand ne veti contacta), in speranta ca interventia dv va pune capat situatiei de criza din invatamantul romanesc, si va reface legaturile intrerupte dintre autoritatile cu putere de decizie si partenerii sociali, reamintindu-le primilor ca invatamantul nu este un teatru de razboi, ci un spatiu care exista si functioneaza exclusiv pentru mai binele copiilor!<br /><br />OBSERVATII<br />Statisticile europene arata ca Romania se afla intre ultimele tari din Europa ca rezultate scolare.<br />Tezele unice, media anilor V-VIII si repartizarea computerizata – o modalitate de admitere in liceu total nerelevanta pentru abilitatile si inclinatiile copiilor, contestata in urma rezultatelor sale dezastruoase din ultimii ani!<br />Reduceri arbitrare de continut din manualele existente, aerisirea materiei prin taierea din pix.<br />Monopolul dogmatic asupra intocmirii manualelor.<br />Necoroborarea modificarilor cu parcursul anilor scolari. Schimbari anuntate in ultima clipa fara a controla consecintele. Refuzul MECT de a produce schimbari bine gandite, unanim acceptate si anuntate cu suficient timp inainte incalca legea si drepturile copilului.<br />Refuzul deliberat de a comunica. MECT considera ca este unicul detinator al Adevarului, al Specialistilor, uitand ca fara copiii nostri scoala nu ar exista, uitand ca parintii sunt cei mai interesati de felul in care arata parcursul scolar al copilului lor, refuzand sa ia cunostinta de faptul ca printre parinti se afla multi oameni de inalta valoare morala si profesionala, a caror expertiza ar putea contribui la o reala reforma a scolii romanesti, cu atat mai mult cu cat copiii si parintii sunt cei ce pot oferi feedback-ul cel mai complet asupra felului in care sistemul de invatamant functioneaza cu adevarat.<br />Nerecunoasterea erorilor. MECT nu admite, de 18 ani, ca toate erorile savarsite au dus la degradarea continua a invatamantului romanesc.<br />Acuzatii aduse altora pentru erori proprii.<br />Violenta in scoli.<br />Elevofobia scolii fata de elev (si parinte), ce transforma elevul (si parintele) in dusman al scolii.<br />Aservirea comitetelor parintilor, mentinuti sub presiunea sistemului.<br />Ambiguitatea dovedita a MECT in problema facilitarii meditatiilor in afara sistemului. Daca scoala romaneasca si-ar face datoria fata de elev, meditatiile nu ar fi solicitate decat de catre cei care doresc pregatire suplimentara. Cata vreme programa scolara este supraincarcata, cu un nivel mult prea ridicat fata de programele europene, si copilul este fortat sa asimileze o cantitate uriasa de informatie, pe principiul predat-tocit-ascultat-uitat, fenomentul meditatiilor este intretinut chiar de sistemul de functionare al invatamantului!<br />Nejustificarea sumelor de bani pe care invatamantul le absoarbe de la parinti.<br />Epigonismul profesional in aplicarea metodelor.<br />Abuzuri profesorale ingropate in anchete mimate, fara rezultat. Selectia permisiva a cadrelor didactice. Din ce in ce mai multe cazuri de abuzuri emotionale si chiar fizice comise de profesori asupra elevilor ajung in atentia opiniei publice, dar factorii de decizie actioneaza unitar pentru a le acoperi, si refuza sa le cerceteze corect. Controlul psihologic al profesorilor nu este realizat conform legii, pentru ca daca legea ar fi aplicata, controlul psihologic corect efectuat ar arata statisticile reale ale profesorilor cu tulburari comportamentale, care intra zi de zi in sala de clasa. Intrebarea este: cine ne apara copiii pe teritoriul scolii, acolo unde noi nu-i putem proteja, atata vreme cat sistemul a dovedit ca nu se apara decat pe el insusi?<br />Dimensiunea elitista aplicata sistemului mediu de invatamant.<br />Atitudinea discretionara a aparatului si secretarilor de stat.<br />Izolarea de societate. CEPEX-ul de la Ministerul Educatiei.<br />Suficienta si amatorismul arogant ale Ministrului Educatiei. Poate nu e lipsit de interes sa semnalam MECT, ca in propriile comunicate de presa se pot gasi cu usurinta greseli gramaticale de neacceptat pentru o institutie care poarta in titulatura cuvantul EDUCATIE. In Comunicatul de presa din 23.05.2008 MECT nu trece proba tezelor unice la gramatica limbii romane: “5. Devine astfel evidenta intentia initiatorilor protestului, aceea ca in numele revenirii la ‘analiza pe text literar propriu-zis’ (concept neprevazut de programele scolare in vigoare, care a renuntat la acesta inca din 1998, inlocuindu-l cu perspectiva comunicativ-functionala in studiul limbii si literaturii romane, in litera si in spiritul caruia au fost elaborate toate programele scolare de dupa anul 2000)… “<br />“7. Prin subiectele pentru proba orala, publicate pe site-ul MECT, se respecta in intregime programele scolare in vigoare, iar reactiile ca cele ale grupului contestatar…”<br />Refuzul realitatilor, refuzul obstinat de a mentine sistemul educational in afara reformelor europene. MECT mimeaza reforma de 18 ani si refuza sa repuna interesul copilului in centrul interesului scolii! Sistemul de invatamant a ajuns sa fie dirijat in directia mentinerii privilegiilor celor ce-l conduc, abdicand de la menirea sa esentiala!<br /><br /><br />Doua recente example ale disfunctiilor din sistemul de invatamant si blocarea comunicarii intre MECT si partenerii sociali, sunt subiectele la tezele unice si bacalaureat de la geografie si subiectele la proba orala la limba si literatura romana, la Bacalaureat 2008. In cazul tezelor unice la geografie, pozitia exprimata intr-un raspuns oficial de catre Ministerului Educatiei a fost urmatoarea: nu i se cere elevului sa memoreze harti si subiectele nu sunt alcatuite astfel incat sa nu poata fi rezolvate decat prin memorarea hartilor, in caz contrar "ar reprezenta un abuz", pentru ca obiectivul programei de geografie este formarea deprinderilor elevilor de a se orienta in spatiu dupa harti, reglementari legale in vigoare, ori alte documente emise de acelasi Minister al Educatiei. In realitate, subiectele propuse pentru teze unice si bacalaureat au avut drept cerinta completarea de catre elevi a hartilor goale, elevilor fiindu-le interzis sa foloseasca hartile la examen, situatie incompatibila cu orientarea actuala a invatamantului european si cu timpul in care traiesc elevii, chiar si cei din Romania: timpul Google Earth.<br />In ce priveste opinia Ministerului Educatiei, precum ca textul ce apare pe varianta nr 17 de la probele E/F, preluat dintr-un “jurnal al unei prostituate” (in care autoarea descrie cum se drogheaza si se prostitueaza), ar respecta intru totul nivelul de intelegere specific tinerilor de 18-19 ani si ar trata un subiect ce apartine unei problematici esentiale, referitoare la educatia generatiei tinere de astazi.Nu putem decat sa adresam felicitari MECT pentru grija pe care o manifesta in vederea educarii generatiei tinere, si, in calitate de parinti, sa ne declaram linistiti ca si tinerii care mai aveau vreun dubiu, sunt acum bine informati de catre Ministerul Educatiei din Romania, asupra faptului ca drogul se incalzeste in lingurita inainte de a fi administrat intravenos - evident, dupa ce a fost procurat cu bani castigati prin practicarea prostitutiei! Ne intrebam cum vor arata “opiniile personale pe o tema data” ale elevilor care vor avea nesansa de a trage acest bilet, cu continut alcatuit de specialistii Ministerului Educatiei?<br />Cat despre eliminarea marilor scriitori din subiectele pentru proba orala la romana, Bac 2008, am putea interpreta aceasta situatie si ca introducerea unei bibliografii a unor cercuri de interese. Pe biletele cu subiecte pentru examenul de Bacalaureat 2008 elevii vor gasi discursuri ale lui Jonathan Scheele in loc de I. L. Caragiale, Mircea Cartarescu de patru ori mai mult decat Mihai Eminescu, "Raportul Centrului de Sociologie Urbana si Regionala", "Ghidul Cetateanului roman in UE", "Uniunea Europeana in Romania", "Raportul Tismaneanu", "EurActiv" (site de stiri al UE), in loc de George Bacovia, Nichita Stanescu, Ion Creanga, Marin Preda, Camil Petrescu, Emil Cioran, Mircea Eliade si multi alti scriitori de mare valoare ai literaturii romanesti, ori mari critici literari precum George Calinescu, Tudor Vianu, Nicolae Iorga.<br />Am dori sa aflam de la reprezentantii MECT, pe ce criteriu a ales Ministerul Educatiei aceste subiecte, si in ce masura ar fi putut fi ele rezolvate fara publicarea lor, in prealabil, pe site-ul Ministerului, avand in vedere ca sistemul romanesc de invatamant insista, de 18 ani, pe acumularea cantitativa de informatie, si nu pe formarea de competente!<br />Nu pune nimeni la indoiala valoarea scriitorilor din operele carora Ministerul Educatiei a elaborat subiectele pentru examenul de bacalaureat 2008, dar consideram de neacceptat ca numele lui Mihai Eminescu sa se gaseasca pe un singur bilet, in timp ce numele lui Mircea Cartarescu se gaseste pe patru. Avand in vedere ca din taxele si impozitele platite de noi, parintii, fiinteaza inclusiv Ministerul Educatiei, noi fiind, in acelasi timp, persoanele cele mai interesate de felul in care scoala ne educa pentru viitor copiii, ne afirmam dreptul de a cere Ministerului Educatiei de a nu "rescrie" scara de valori a literaturii romanesti in functie de perceptii ori interese proprii!<br />Deocamdata sistemul de invatamant romanesc nu formeaza competente ci, doar obliga elevii sa memoreze pana la surmenare, iar protestele elevilor impotriva impotriva subiectelor propuse pentru bacalaureat sunt motivate .<br />Modul de elaborare a subiectelor la tezele unice si bacalaureat este complet diferit fata de cel occidental, rezultand subiecte cu grad mare de dificultate si care deseori nu respecta programele, cu cerinte absurde, de detalii care privesc specialistii, in loc sa fie de principiu, de esenta.<br />Programele scolare sunt de 3-4 ori mai incarcate decat in orice tara civilizata, materia este stufoasa, arida, prezentata intr-un ritm accelerat si intr-o ordine nefireasca, nu exista timp pentru aprofundarea materiei, astfel incat elevilor care raman in urma li se refuza sansa de a recupera.<br />Manualele (de fapt maculatura) pentru care inca se mai aloca fonduri de retiparire (conform documentului nr:1289,din 23.04.2008 prin care se aloca suma de 24.519.538 lei retipariri manuale 2008/2009), invechite, gresite, scrise dupa cursuri universitare dar trunchiate, fara scheme de sinteza a notiunilor si reprezentari vizuale corespunzatoare, dupa care elevii nu pot invata singuri,ii obliga sa recurga la meditatii pe bani grei sau la ajutorul parintilor.<br />Dorinta noastra si a copiilor nostri este sa invete ce trebuie la scoala si nu la meditatii, sa iasa din scoala pregatiti pentru a se integra in viata profesionala si sociala, ceea ce in acest moment nu se intampla. Nu mai putem accepta masuri negandite suficient, experimentale, luate de catre functionarii din MECT in defavoarea elevilor.<br />Atunci cand in Ministerul Educatiei va avea loc o reforma reala, elevii vor deveni capabili sa inteleaga si sa comenteze documente importante cum sunt "Conventia Europeana a Drepturilor Omului" sau "Ghidul Consiliului European". Cata vreme, insa, elevii nu fac aproape nimic, timp de 12 ani, decat sa acumuleze informatie (o mare parte din ea arida, stufoasa, inutila pentru viata lor viitoare), dezvoltarea capacitatii lor de intelegere si sinteza, a spiritului si mintii lor, nu este decat in mica masura opera sistemului de invatamant. Cata vreme Ministerul Educatiei va continua sa sustina ca totul merge foarte bine in sistem, cu exceptia elevilor care chiulesc si a parintilor care oricum nu au dreptul de a intreba ce face scoala pentru copiii lor, pasajul din "Pactul National pentru Educatie" (aflat pe biletul nr 90 la examenul de bac 2008) va continua sa ramana un deziderat pentru inca multa vreme: "Modernizarea educatiei in perioada 2008-2013, astfel incat in 2014, atunci cand un nou buget al UE va intra in vigoare, scoala romaneasca sa fie perfect sincronizata cu realitatile scolilor europene".<br />Pentru sincronizarea scolii romanesti cu viziunea scolilor europene, propunem Ministerului Educatiei sa citeasca Strategia Ministerului Finlandez al Educatiei pana in 2015. "The Ministry of Education Strategy is based on the values of civilisation, equality, creativity and welfare" – aceasta fraza-manifest deschide documentul oficial care prezinta Strategia pentru Educatie a unuia dintre cele mai performante sisteme de invatamant din lume.<br />In final dorim sa ne exprimam speranta ca semnalele pe care parintii le transmit Ministerului Educatiei nu sunt tratate cu dezinteres ori dispret. Dorim sa credem ca parintii si Ministerul Educatiei sunt parteneri in asigurarea unui invatamant european, de calitate, pentru copiii lor, al caror viitor este hotarat, in mare masura, de catre scoala romaneasca.<br /><br />FNAP-IP</span><br /><span style="font-size:130%;">28 mai 2008<br /><br /></span><span style="font-size:130%;"></span>Elena Spanulescuhttp://www.blogger.com/profile/10101209898723129838noreply@blogger.com1tag:blogger.com,1999:blog-4583639908062077677.post-22371932314759007392008-05-25T15:36:00.001-07:002008-05-25T15:38:45.655-07:00Guvernul român luat la bani mărunţi de către O.I.M.<strong><span style="font-size:130%;color:#ff0000;">Rezoluţia O.I.M. – consecinţă a denunţurilor înaintate de FSLI şi CSDR</span></strong><br /><span style="font-size:130%;">Organizaţia Internaţională a Muncii (O.I.M.) a cerut din nou explicaţii Guvernului român cu privire la plata salariilor cadrelor didactice şi finanţarea sistemului de educaţie. Executivul trebuie să prezinte măsurile concrete luate pentru punerea în aplicare a recentelor sentinţe judecătoreşti, definitive şi irevocabile, prin care se cere recalcularea sau plata retroactivă a unor sporuri şi indemnizaţii, personalului din învăţământ. Este pentru a doua oară, în ultimii doi ani, când organele de control ale OIM iau la bani mărunţi Guvernul român, ca urmare a plângerilor formulate de două organizaţii sindicale - FSLI şi CSDR.<br />În linii mari, reclamaţiile se referă la nealocarea a 7% din PIB, pentru sistemul de educaţie publică, nerespectarea politicii de salarizare şi ignorarea nivelului salariului minin, stabilit la 440 lei, prin art. 40 din Contractul colectiv de muncă la nivel naţional pentru 2007-2010. Guvernului român a respins, pe rând, anul trecut, aceste comentarii, cu menţiunea că elaborarea răspunsului i-a luat aproape 5 luni. (M.B.)<a href="http://www.gandul.info/scoala/guvernul-roman-luat-la-bani-marunti-de-catre-o-i-m.html?3934;2659374">http://www.gandul.info/scoala/guvernul-roman-luat-la-bani-marunti-de-catre-o-i-m.html?3934;2659374</a></span>Elena Spanulescuhttp://www.blogger.com/profile/10101209898723129838noreply@blogger.com0