Dincolo de bacalaureat, falimentul sistemului

"Romania Cultural "a publicat un grupaj, realizat cu sprijinul unor profesori care au lucrat sau lucrează în învăţămîntul preuniversitar sau care predau la facultăţile de Litere din Bucureşti şi Cluj, despre situaţia critică în care a ajuns învăţămîntul românesc. Dezbaterea problemelor grave din educaţie a fost impulsionată şi de numeroase mesaje, semnale şi sugestii care s-au primit la redacţie .
De ce nu mai vreau să fiu profesor examinator la bac
Autor: Georgiana SARBU
Iunie 1998. Mă pregătesc, într-un orăşel de provincie, să dau examenul de bacalaureat. Nu sînt foarte speriată, poate doar emoţia specifică. Am făcut meditaţii intens, mă pregătesc să dau la Facultatea de Jurnalism. Surprize, surprize. Aveam să pic la matematică. Cu 10 la toate celelalte materii. Plînsete, reproşuri materne şi paterne. O iau de la capăt. Mai am o şansă în sesiunea din august (cînd trebuie să dau din nou toate probele, încă nu se dăduse legea potrivit căreia susţineai doar materia nepromovată). Ne gîndim la o şpagă bine plasată, nu prea ştim „regulile“, părinţii mei sînt oameni simpli, de la ţară. Nu-i nimic, mai fac o meditaţie, poate de data asta putem copia şi nu se mai repetă nenorocirea. Bucuroasă, trec cu 10 de probele orale, sar de română, scris, unde îmi pică unul dintre subiectele mele preferate – comparaţie între Liviu Rebreanu şi Marin Preda privind „imaginea ţăranului“. Am scris 16 pagini, mi-am asigurat o notă mare, gîndesc eu. Şi gîndesc bine. Iau 10. Dar la matematică situaţia se repetă. Pic cu... nici nu mai are rost să spun. Supraveghetorii au făcut exces de zel (bravo lor, unde s-ar ajunge cu frauda?!) şi nici n-am putut să întorc privirea, ce să mai copiez după cineva... Media mea, cu nota sub 5 la mate, era mai mare decît a primului admis. Preşedintele comisiei, un om pe care nu-l văzusem în viaţa mea (era dintr-un alt judeţ), mă cheamă telefonic la liceul în care s-a dat examenul şi îmi spune că nu a văzut aşa ceva în viaţa lui. Îi pare rău, a aşteptat o oră înainte de a publica rezultatele. Mi-a spus că a citit cea mai bună lucrare la română din ultimii zece ani. Tocmai de aceea ţinea să o cunoască pe fata care luase 10 la română şi 1,75 la matematică. Merge cu mine la profesorii care mi-au corectat teza la matematică şi îi roagă „să facă ceva“ la contestaţie. Sînt singură, îmbrăcată sărăcăcios. Plînsă. Nu pot face nimic. Am plîns în noaptea aceea cît pentru o viaţă întreagă. La ce-mi folosise să citesc Istoria lui Călinescu sau Arca lui Noe sau Scriitori români de azi, dacă nu eram în stare să fac o ecuaţie sau o integrală?

Peste o săptămînă îi scriu ministrului – Andrei Marga, pe atunci. De fapt, inspectorul adjunct al judeţului îmi face un memoriu prin care îi roagă să-mi permită transferul la un liceu cu profil uman ca să evit examenul la matematică. Primesc peste trei luni un răspuns de la Liliana Preoteasa. Nu se poate. Dar îmi urează succes în noua formulă a bacului: nu voi mai susţine bacul următor la 4 materii, ci la 7. Cinic, nu? Sau poate că nu am dreptate. Trebuia să mă gîndesc din timp să mă transfer la un liceu cu profil uman. Aşa aveam să încep meditaţiile la matematică, de patru ori pe săptămînă, o experienţă traumatizantă, terminată deseori cu plînsete pe care proful (acum sînt amuzată) o numea smiorcăială: „Văr-zet! Ai făcut văr-zet!“, îmi spunea după fiecare integrală rezolvată greşit. Nu reuşeam să-mi opresc lacrimile care parcă se adunau într-un rezervor invizibil în gît, ca mai apoi să se reverse vertiginos.

Aceasta a fost experienţa mea legată de examenul de bacalaureat. De ce vorbesc acum despre asta? Pentru că nu am mai dat la Jurnalism, ci la Litere, şi peste patru ani (după ce, graţie bacului traumatizant, n-am avut nici o restanţă!), după un masterat şi un doctorat, iată-mă: sînt şi eu profesor. Elevii mei sînt şi ei în faţa bacului.

Anul acesta însă am refuzat să mai merg la bacalaureat ca examinator. Din două motive. Pe unul dintre ele cred că l-am expus deja. Al doilea – nu mai sînt capabilă de compromisuri. Anul trecut am avut prima şi ultima experienţă ca profesor examinator pentru proba orală de limba şi literatura română. Sîntem chemaţi duminica (cu o zi înainte de începe-rea concursului) pentru „prelucrare“. Prelucrarea regulamentului. Preşedintele comisiei, un universitar din provincie (Craiova, parcă), ne roagă „să fim atente, să nu se creeze probleme de nici un fel“ (?!). Cam ambiguu, nu?

A doua zi, începe examenul. Elevii au venit în uniforme, puţin emoţionaţi, dar păreau să se fi pregătit (a nu se înţelege că erau de 10, dar se vedea că nu neglijaseră materia). Nu trece o oră şi primim vizita unei secretare care îi şopteşte ceva colegei mele. O întreb din priviri ce voia. „Eleva asta (şi pune degetul pe listă) e fiica nu ştiu cui... şi zice că a învăţat, da’ că e puţin emotivă...“. „Şi?“, fac eu neînţelegînd unde bate. „Şi cică merită 10.“ Copila avea un subiect simplu, ceva legat de un roman de-al lui Rebreanu, mi se pare că despre expunerea subiectului. Dar ea nu citise romanul, ci un rezumat. Peste alte douăzeci de minute, primim chiar vizita preşedintelui comisiei. Urma să fie ascultat băiatul cuiva. Şi ca să se asigure că va primi 10, rămîne în sală cît timp e ascultat. Copilul se poticnea, scena era penibilă. Preşedintele, imperturbabil. Atunci mi-am jurat că e ultima oară cînd merg la bac.

Dar experienţele mele neplăcute legate de „să fii atentă cu X, cu Y“ nu s-au terminat aici. Anul acesta, în ultima zi a anului şcolar, cînd toată lumea se pregătea de serbare, primesc la şcoală vizita tatălui unui elev. Acelaşi care, cu o zi înainte, mă rugase „să-l salvez, să fac ceva“. Adică să-i pun fiului patru note de 10. De atîta avea nevoie ca să promoveze şi să intre în bac. „Dar ştiţi că are foarte multe absenţe? (Tatăl obţinuse o scutirică foarte bine ticluită, avizată medical, deşi elevul absenta cînd avea chef, de exemplu la mijlocul programului dintr-o zi.) A rămas corigent pe primul semestru cu media 4, de ce nu aţi încercat atunci să luaţi măsuri?“ Văzînd că nu are sorţi de izbîndă, devine iritat: „Da’ nu-nţeleg ce aveţi de cîştigat dacă nu intră în bac?!“. Şi tonul acesta nu reprezintă nimic în comparaţie cu acela din ziua următoare, cînd află că fiul mult protejat a rămas corigent la română. Sînt chemată în faţa cancelariei de acelaşi tată, care îmi şopteşte de această dată (pentru că oamenii care se ocupă cu securitatea erau la doi paşi) pe un ton tăios: „Discuţia noastră nu se va termina aici. O să am grijă să ne mai întîlnim, veţi mai auzi de mine...“. Mai tîrziu aveam să aflu că lucrează la SRI. Probabil de acolo şi-a însuşit abordarea aceasta. Mă întreb dacă profesoara de geografie a avut parte de aceeaşi vizită, pentru că nici la materia dumneaei nu promovase. Şi mai am o nedumerire: avînd atîtea absenţe, cum de a reuşit totuşi să promoveze la celelalte discipline? Oricum, Andrei, căci acesta e numele lui, nu e singurul pe care nu l-a interesat româna înainte de bacalaureat. Am fost şocată de doi elevi cărora, cu o săptămînă înainte de încheierea anului şcolar, le-am mai dat o şansă: încă o lucrare. Au masacrat lumea Moromeţilor. Marin Preda s-ar răsuci în mormînt. Citez: „moromeţi e un roman interbelic“. Sau „Ana Baciu, fica lui Ştefan Ghiorghidiu...“. Slavă Domnului că asemenea exemplare există în număr redus (dar ele există, să ne înţelegem, la fiecare clasă)!

Citeste mai departe http://www.romaniaculturala.ro/articol.php?cod=10497

De ce scoala romaneasca demotiveaza elevii ?Cat invata un elev european?Solutii pentru reformarea sistemului de invatamant

Pentru a gasi raspunsuri la aceste intrebari vizionati emisiunea "Din curtea scolii"
http://212.54.100.83/webcast/WebPlayer2.php?file=rtmp://perthro.tvr.ro/rec/DATA-2009-05-26-22-54.flv&name=Din curtea scolii
avand ca invitati pe:Prof univ.dr in psihologie Adrian Necolau-Univ Al.Ioan Cuza Iasi, cercetator Cornel Radu-Institutul de Microtehnologie , Prof .Florian Colceag IRSCA Gifted Education, prof.Vlaston Stefan presedinte EDU CER.
Emisiune moderata de Catalin Sava, producator Adrian Banuta,TVR1

Subiectele ptr.tezele unice nu sunt inginerie spatiala

Joi seară, Mircea Badea s-a arătat indignat faţă de greşelile celor care au redactat subiectele pentru tezele unice naţionale. La proba de Istorie, aceştia au comis o nouă eroare, similară cu cea întâlnită şi în cazul tezei unice la Limba şi literatura română.
Într-unul dintre subiectele tezei unice a fost încurcată Armata I a României cu Armata a II-a. Mai exact, în textul cerinţei se vorbeşte despre Armata a II-a a României, în timp ce întrebarea se referă la Armata I.
"Ce ţară suntem noi să se greşească pe bandă rulantă subiectele la teză? Trebuie doar să scrii pe hârtie un subiect care să nu fie greşit, atât. Deja nu mai e nesimţire, e prostie din aia proastă. I-aş da pe toţi afară", a spus Mircea Badea.
"Deci un subiect simplu este scris pe un bileţel din trei fraze maxim. Cum e posibil să greşeşti? Nu trebuie să trimiţi rachete pe lună, trebuie doar să scrii cu pixul. De ce-i plătim noi din bani publici, cum să nu fii în stare să scrii un subiect corect la tezele naţionale, e atât de complicat?", a mai spus Mircea Badea. sursa "Antena3"
vezi video http://www.antena3.ro/stiri/antena3ro/lumea-lui-mircea-badea-subiectele-pentru-tezele-unice-nu-sunt-inginerie-spatiala_72052.html

Parintii cer demiterea conducerii CNCEIP

BUCUREŞTI / 09:41, 22.05.2009
Părinţii cer ministrului Educaţiei să reevalueze toţi angajaţii din cadrul Centrului Naţional pentru Curriculum şi Evaluare în Învăţământul Preuniversitar (CNCEIP) şi să demită conducerea acestuia, după ce în teza la Istorie susţinută, joi, a fost semnalată o greşeală.
Federaţia Naţională a Asociaţiilor de Părinţi - Învăţământul Preuniversitar îşi exprimă îngrijorarea faţă de greşelile repetate în redactarea tezelor cu subiect unic ale Centrului Naţional pentru Curriculum şi Evaluare în Învăţământul Preuniversitar (CNCEIP), potrivit unui comunicat remis, vineri, de Federaţie.
Reprezentanţii Federaţiei atrag atenţia asupra faptului că, după eroarea anterioară, de la teza la Limba română susţinută în 7 mai, au solicitat demiterea "specialiştilor" din cadrul CNCEIP.
"Greşeala s-a repetat şi vom vedea, probabil, alţi doi «sacrificaţi» care vor încerca să spele de ruşine un întreg Centru plătit din banii noştri, ai contribuabililor. Aceştia se vor întoarce la catedră şi alti zeci de copii vor fi sacrificaţi. Şi nu este vorba numai de erori", susţine Federaţia.
Potrivit reprezentanţilor acesteia, subiectul tezei de Istorie a fost compelx, "conţinând cerinţe pentru care copiii sunt pregătiţi abia în liceu".
"Se gândesc oare aceşti «specialişti» că poate au o vină, morală, pentru sinuciderea unui copil? Greşelile repetate ne fac să credem că aceşti «specialişti» de frunte au următoarele obiective: discreditarea MECI şi implicit a şcolii româneşti şi desconsiderarea şi tratarea cu dispreţ a profesorilor de la catedră, a elevilor şi părinţilor. Elevilor nu le este permisă ataşarea unei erate la nicio teză! Şi plătesc, unii, chiar cu viaţă!", atrage atenţia Federaţia părinţilor.
În aceste condiţii, aceasta cere public ministrului Educaţiei reevaluarea tuturor angajaţilor din cadrul CNCEIP şi demiterea conducerii acestuia.
Eroarea de la teza la Istorie a constat în faptul că în loc de "Armata II" a apărut "Armata I".
Subiectul pentru teza unică la Istorie a fost corectat de şase persoane, respectiv de trei inspectori care concep subiectele, de un inspector de specialitate care le supervizează, de un drector de evaluare şi de directorul Centrului Naţional de Curriculum şi Evaluare, Cristian Mirescu.
http://www.mediafax.ro/social/parintii-cer-ministrului-andronescu-reevaluarea-angajatilor-cnceip-si-demiterea-conducerii.html?1688;4435917
Eroare în subiectul tezei unice la Istorie
Ministrul Educaţiei, Ecaterina Andronescu, declara, în 11 mai, că a cerut verificarea tuturor subiectelor pentru tezele cu subiect unic la Matematică, Istorie şi Geografie, după incidentul de la Limba română din 7 mai, când în subiect au fost inversate două nume ale personajelor dintr-o schiţă de Caragiale.
"I-am cerut domnului Mirescu (directorul general al Centrului Naţional pentru Curriculum şi Evaluare în Învăţământul Preuniversitar - n.r.) să doarmă la serviciu, să verificare toate subiectele pentru tezele următoare. Am anunţat încă de vineri că nu vom tolera nicio greşeală", declara ministrul Educaţiei, Cercetării şi Inovării.
În ciuda acestui avertisment, eroarea de la teza la Istorie este cea de-a doua din această sesiune de examinare, după cea semnalată în 7 mai, când a fost susţinută teza la Limba română.
Subiectul la Istorie, verificat de şase persoane, inclusiv de directorul general Cristian Mirescu
Subiectul pentru teza unică la Istorie a fost corectat de şase persoane, respectiv de trei inspectori care concep subiectele, de un inspector de specialitate care le supervizează, de un director de evaluare şi de directorul Centrului Naţional de Curriculum şi Evaluare, Cristian Mirescu.
Potrivit unor surse din MECI, subiectele la Istorie au fost verificate de inspectorul de specialitate Rodica Tudorică.
La teza cu subiect unic pe semestrul al II-lea, clasa a VIII-a, subiectul cu nr. II conţine următorul text: "În vara anului 1917, românii au desfăşurat un atac la Mărăşti şi două lupte de apărare la Mărăşeşti şi Oituz, în Moldova. La 11 iulie 1907 a început bătălia de la Mărăşti prin atacul desfăşurat de Armata II română împotriva trupelor germane şi austro-ungare. După o săptămână, Armata I română comandată de generalul Al. Averescu şi ajutată şi de trupe ruseşti a obţinut victoria cucerind 30 de localităţi din zonă".
Subiectul mai continuă cu trei paragrafe.
Greşeala este în fraza "după o săptămână, Armata I română comandată de generalul Al. Averescu şi ajutată şi de trupe ruseşti a obţinut victoria cucerind 30 de localităţi din zonă"
Inadvertenţa constă în faptul că în loc de Armata II apare Armata I.
Citeşte şi:
Subiectul cu numărul 5 la teza la Istorie sau Geografie
Responsabilii pentru eroarea din teza cu subiect unic au demisionat
Andronescu: Greşeala de la teza cu subiect unic ar fi putut fi făcută în mod voit
http://www.mediafax.ro/social/eroare-in-subiectul-tezei-unice-la-istorie.html?1688;4431728

Premiile Nobel pentru fizica si chimie 2008

Yoichiro Nambu, Makoto Kobayashi şi Toshihide Maskawa sunt câştigătorii Premiului Nobel pentru Fizică 2008.
Premiul le-a fost acordat pentru lucrările legate de fizica particulelor ce au stat la baza formării Universului acum 14 miliarde de ani, potrivit comunicatului emis de Comitetul Nobel. Lui Nambu i-a fost acordat premiul Nobel pentru descoperirea mecanismului de distrugere spontană a simetriei în fizica subatomică. Cercetătorii japonezi Makoto Kobayashi şi Toshihide Maskawa au primit premiul Nobel pentru descoperirea originii distrugerii simetriei care dovedeşte existenţa a cel puţin trei familii de quarcuri în natură.
În 2007 Premiul Nobel pentru Fizică le-a fost acordat cercetătorilor Albert Fert (francez) şi Peter Grünberg (german), pentru descoperirile lor în domeniul magnetorezistenţei gigantice.
Pasiune pentru simetrie
Faptul ca lumea noastra nu se comporta perfect simetric este rezultatul abaterilor de la simetrie la un nivel microscopic. Inca din 1960, Yoichiro Nambu a formulat descrierea matematica pentru ruperea spontana a simetriei in fizica particulelor elementare. Ruperea spontana a simetriei mascheaza ordinea naturii sub o aparenta invalmaseala. S-a dovedit a fi extrem de folositoare, iar teoria lui a patruns prin Modelul Standard al fizicii particulelor elementare. Modelul unifica intr-o singura teorie cele mai mici caramizi ale materiei si trei din cele patru forte ale naturii.

Yoichiro Mambu a primit 1/2 din Premiul Nobel pentru Fizică pe 2008 pentru formularea matematică a ruperii spontane de simetrie în fizica particulelor elementare. El este cetăţean american de origine japoneză.
Ruperea spontana a simetriei studiata de Nambu difera de ruperea simetriilor descrisa de Makoto Kobayashi si Toshihide Maskawa. Aceste evenimente spontane par sa fi existat in natura inca de la inceputul Universului si a fost o mare surpriza atunci cand au aparut pentru prima oara in experimente cu particule in anul 1964. Abia in ultimii ani oamenii de stiinta au confirmat pe deplin explicatiile oferite de Kobayashi si Maskawa in 1972. Pentru aceasta munca ei primesc Premiul Nobel pentru Fizica. Ei au explicat ruperea simetriei in cadrul Modelului Standard, dar necesita ca Modelul sa fie extins la trei familii de cuarci. Aceastea prezise, noi cuarci ipotetici au aparut in experimentele fizice. In 2001, cele doua detectoare de particule BaBar la Standford, SUA si Belle la Tsukuba, Japonia au detectat in mod independent unul de celalalt, ruperea simetriei. Aceste rezultate au fost exact cele prezise de Kobayashi si Maskawa cu trei decade in urma.
Makoto Kobayashi a primit 1/4 din Premiul Nobel pentru Fizică pe 2008 pentru descoperirea că există cel puţin trei familii de cuarci, folosind ruperea simetriilor elementare din fizica particulelor.

Toshihide Maskawa a primit 1/4 din Premiul Nobel pentru Fizică pe 2008 pentru descoperirea că există cel puţin trei familii de cuarci, folosind ruperea simetriilor elementare din fizica particulelor.Ruperi ale simetriei de acelasi fel dar neexplicate pana in prezent stau in spatele aparitiei cosmosului prin Big-Bang acum aproximativ 14 miliarde de ani. Daca au fost create cantitati egale de materie si antimaterie ar fi trebuit sa se anihileze una pe cealalta. Dar acest lucru nu s-a intamplat, a fost o mica deviatie de o extra particulă de materie la 10 miliarde de particule de antimaterie. Aceasta rupere a simetriei pare sa fi dus la supravietuirea Cosmosului. Intrebarea 'cum anume s-a intamplat aceasta?' ramane inca fara raspuns. Poate noul accelerator de particule LHC de la CERN din Geneva va descoperi cateva dintre misterele care continua sa ne nedumereasca.
Declaraţia de presă oficială a Comitetului Nobel a fost tradusă pentru http://www.stiintaazi.ro/ şi http://www.fizicaparticulelor.ro/ de Teodora Dan. O puteţi citi în original la NobelPrize.
sursa http://www3.fizicaparticulelor.ro/
Roger Tsien, Martin Chafle (americani) şi Osamu Schiomura (japonezi) au câştigat Premiul Nobel pentru chimie. Cei trei oameni de ştiinţă au fost premiaţi pentru cercetările din domeniul proteinelor, potrivit comunicatului Comitetului Nobel. Laureaţii au descoperit proteina fluorescentă verde (GFP), observată pe meduze şi considerată esenţială în dezvoltarea biochimiei. Cu ajutorul acesteia, cercetătorii au dezvoltat tehnici de urmărire a unor procese invizibile în trecut, precum dezvoltarea celulelor nervoase în creier şi răspândirea celulelor canceroase. "Această proteină a devenit unul dintre cele mai importante instrumente ale bioştiinţei contemporane", se precizează în comunicat. sursa Antena3
Zeci de mii de proteine diferite se găsesc într-un organism viu, controlând până la cel mai mic detaliu procese chimice importante. Dacă această masinărie proteică functioneaza gresit, de obicei duce la îmbolnăvire. De aceea era foarte important pentru biostiintă să găsească rolul diferitelor proteine în corp.
Premiul Nobel în Chimie de anul acesta răsplateste descoperirea initiala a GFP si o serie de dezvoltări importante care au condus la folosirea acestei proteine ca o unealtă de etichetat în biostiintă. Folosing tehnologie ADN cercetătorii pot conecta GFP cu alte proteine interesante care altfel ar fi invizibile. Acest marcator strălucitor le permite să observe miscarea, pozitiile si interactiile dintre proteinele etichetate.
Cercetătorii pot de asemenea să urmarească soarta diferitelor celule cu ajutorul GFP: daunele aduse celulelor nervoase în timpul bolii Alzheimer sau cum sunt create celulele beta producătoare de insulină, în pancreasul unui embrion în cercetare. Într-un experiment spectaculos cercetătorii au reusit să eticheteze cu un caleidoscop de culori, diferite celule nervoase din creierul unui soarece.
Povestea din spatele descoperirii GFP are in rolul principal cei trei Laureati ai Premiului Nobel :
Osamu Shimomura a izolat pentru prima oară GFP din meduza Aequorea Victoria, care pluteste în curentul de pe coasta de vest a Americii de Nord. El a descoperit că această proteină stralucea într-un verde deschis sub lumina ultravioletă.http://www.stiintaazi.ro/index.php?option=com_content&view=article&catid=105:chimie&id=612:premiul-nobel-pentru-chimie-pe-2008-pentru-proteina-verde-fluorescenta-&Itemid=58

Fizicienii laureaţi în ultimii ani Francezii Luc Montagnier şi Francoise Barre-Sinoussi au primit luni Premiul Nobel pentru Medicină, pentru descoperirea HIV. Această recunoaştere pune capăt unei îndelungate dispute cu privire la paternitatea descoperirii, revendicată şi de americanul Robert Gallo, comentează Reuters. În 1987, Montagnier şi Gallo s-au acuzat reciproc că au lucrat cu mostre contaminate şi a fost nevoie de negocieri la nivel de şefi de stat pentru a convinge cele trei institute de cercetare implicate să împartă drepturile de autor.Cei doi francezi împart premiul cu germanul Harald zur Hausen de la Universitatea din Duesseldorf, cel care a descoperit papilomavirusul, care cauzează cancerul de col uterin. Fost director al Centrului de cercetare oncologică german, Zur Hausen şi-a început cercetările în anii ‘70, folosind eşantioanele prelevate pentru biopsii.
Din istoria Premiului Nobel
Economistul american Leonid Hurwicz a devenit, în 2007, cel mai vârstnic laureat Nobel, la 90 de ani, în timp ce britanicul Lawrence Bragg a câştigat Nobelul pentru fizică la numai 25 de ani, în 1915, împreună cu tatăl său.Numai 5% din laureaţi sunt femei Franţuzoaica Marie Curie şi americanca Maria Goeppert Mayer au luat premiul pentru fizică în 1903, respectiv 1963. 12 premii pentru pace şi 11 pentru literatură au revenit femeilor.Nobelul a fost refuzat de două ori: de către scriitorul francez Jean Paul Sartre, în 1964, pe motiv că nu doreşte ca “autorul să se transforme în instituţie” şi de vietnamezul Le Duc Tho, în 1973. El a refuzat premiul pentru pace primit împreună cu secretarul de stat american Henry Kissinger, motivând că în ţara sa nu este pace... sursa http://www.adevarul.ro/articole/nobelul-pentru-fizica-impartit-de-sua-si-japonia.html

Elevii, "angajaţi" full time

Şcolarii români petrec în medie 32-36 de ore pe săptămână la şcoală, în timp ce părinţii lor stau în jur de 40 de ore pe săptămână la serviciu. Un proiect al Ministerului Sănătăţii, care prevedea reducerea numărului de cursuri, a fost plimbat de Ministerul Educaţiei, în loc să fie transformat în ordin, condamnându-i pe elevi la probleme psihice, dar şi la acte de violenţă, cauzate de surmenaj.
Elevii de 7-8 ani, care abia încep să înţeleagă ce este şcoala, stau în jur de 4 ore la şcoală şi încă vreo 2 acasă, cu teme. Colegii lor puţin mai mari, de la clasele a III-a şi a IV-a, petrec şi câte cinci ore în bănci, iar rezolvarea problemelor la matematică, limbi străine, română le ocupă încă vreo 3 ore din timpul lor liber. Copiii de gimnaziu aproape că nu mai au când să se vadă cu prietenii. Stau minimum 5 ore la şcoală, iar temele, mai grele şi mai multe, le ocupă după-amiezile şi serile. "Dacă apuc să prind o oră de somn după-amiaza este bine. Apoi îmi fac temele în vreo 4-5 ore, iar ţinând cont că sunt în clasa a VIII-a programul este şi mai aglomerat, pentru că fac pregătire suplimentară la şcoală şi la meditaţii", spune Anca, elevă în clasa a VIII-a la Şcoala nr. 45 din Capitală. Tinerii de liceu au câte 6-7 ore de curs şi 4-5 ore pentru pregătitul temelor. "Am considerat întotdeauna că reprezint părinţii tuturor copiilor şi am căutat să nu dau un exemplu personal, dar nu pot să uit că şi eu am un copil care este la liceu şi pleacă de acasă în jurul orei 11:00 şi ajunge la 20:30-21:00", spune Mihaela Gună, preşedintele Federaţiei Naţionale a Asociaţiilor de Părinţi din Învăţământul Preuniversitar (FNAP-IP). Deşi Ministerul Sănătăţii (MS) a prezentat în august 2008 un proiect de ordin prin care se prevedea şi reducerea numărului de ore la clasă, reprezentanţii Ministerului Educaţiei au trimis proiectul la revizuire. "Am avut nişte observaţii, există şi puncte de vedere diferite vizavi de acest proiect, iar acum, în ceea ce priveşte orarul, se respectă planul-cadru al Ministerului Educaţiei", a precizat Liliana Preoteasa, director în cadrul Ministerului Educaţiei. În baza proiectului MS, elevii ar fi trebuit să aibă un număr maximum de ore stabilit în funcţie de vârstă. Astfel, la clasa I ar fi fost 3-4 ore pe zi, iar la clasele II-IV câte 4 ore pe zi. La clasele V-VIII era vorba de 4-5 ore pe zi, în timp ce la clasele IX-XII se discuta despre 5-6 ore pe zi.
TOTUL PENTRU NOTE
Pe de altă parte, părinţii acuză ministerele şi spun că sunt nemulţumiţi că prichindeii lor petrec acasă, pentru rezolvarea temelor, aproape la fel de mult timp ca şi la şcoală. "Personal stau câte patru ore pe zi cu fetiţa să termine temele. Ghiozdanele, ce să mai zic, cară zilnic peste 5 kilograme. Are culegeri, caiete speciale, plus penar, apă, mâncare", povesteşte Maria N, mama unei eleve de clasa a II-a.Mihaela Gună, preşedintele FNAP-IP, explică faptul că părinţii îşi obosesc de multe ori copiii şi din cauza notelor: "Copiii şi părinţii sunt preocupaţi de mărimea notelor, absolut la toate materiile, pentru că acestea contează pentru accesul la un liceu/colegiu. Există o goană după note, pentru că la şcolile sau liceele foarte bune sistemul de notare este mult mai exigent decât la altele, dar elevii concurează pe aceleaşi locuri".La finalul unei săptămâni sau al unui ciclu de studii, părinţii se trezesc însă că cei mici suferă de probleme de comunicare, că sunt violenţi, au dorinţa de a ieşi în evidenţă prin acte antisociale şi unii chiar nu fac faţă şi ajung să aibă multe rezultate şcolare slabe."Am un copil care este la liceu şi pleacă de acasă în jurul orei 11:00 şi ajunge la 20:30-21:00"Mihaela Gună,reşedintele Federaţiei Naţionale a Asociaţiilor de Părinţi din Învăţământul Preuniversitar.sursa -Jurnalul National http://www.jurnalul.ro/articole/139196/elevii-angajati-full-time

VOTUL TINERILOR/“Oamenii politici spun mai mult baliverne”

Aproape 1.400.000 de tineri care au devenit majori în ultimii ani şi care nu au trăit nici o zi în comunism ar putea merge la vot la 30 noiembrie. Studiile arată însă că liceenii şi studenţii nu sunt interesaţi de politică şi prin urmare nici de alegerile parlamentare.
Nici politicienii nu pun mare preţ pe cei 7% dintre alegătorii români. Mesajele electorale se adresează celor pe care sunt siguri că se vor prezenta la urne – bătrânilor. Votul tinerilor însă ar putea înclina balanţa scrutinului şi ar aduce schimbarea.
Au 18 ani, numeroase medalii câştigate la olimpiadele internaţionale de matematică şi informatică, minţi strălucite
şi drept de vot. Le lipseşte însă dorinţa de a merge la urne la 30 noiembrie, din cauză că – spun ei – nu au pe cine să pună ştampila. Nu prea citesc ziare, dar cu toate acestea îşi adună informaţiile de care au nevoie de pe internet. Timpul lor este preţios – se împart între şcoală, pregătire, calculator şi prieteni – şi nu sunt dispuşi să piardă ore întregi uitându-se la emisiuni electorale, unde diverşi candidaţi spun “baliverne” şi aruncă în luptă promisiuni pe care nu le respectă.
Votul lor ar putea aduce schimbarea, ar înclina balanţa, care este trasă într-o parte, de ani buni, de electoratul în vârstă, mereu prezent la urne, după cum spune analistul politic Bogdan Teodorescu. “Orice implicare a unei noi categorii la vot poate determina schimbări politice importante. Să nu uităm că, măcar la nivelul sondajelor de opinie, PSD şi PD-L sunt la distanţă de 3-4 procente. Deci un ipotetic aflux de voturi suplimentar şi neaşteptat spre una din părţi poate provoca schimbarea câştigătorului unui scrutin”, a explicat Teodorescu.
INSPIRAŢI DE OBAMACosmin Gheorghe şi Mădălina Perşu sunt elevi la Liceul Internaţional de Informatică din Bucureşti, un colegiu privat care oferă burse de studiu olimpicilor şi viitorilor olimpici la ştiinţe exacte. Liceenii, care se încadrează în portretul tânărului român – dezinteresat de politică şi scârbit de politicienii români care au interese şi sunt lipsiţi de profesionalism –, spun că nu vor merge la vot la 30 noiembrie. Poate anul viitor, la prezindenţiale, dacă îi va inspira vreun candidat.
Deocamdată le place doar preşedintele american Obama, un politician “care are atitudine”.
Cosmin, elev în clasa a XII-a, a luat medalii atât la Olimpiada Internaţională de Informatică, cât şi la competiţia europeană de profil. Are la dispoziţie doar câteva zeci de minute pentru a spune pe scurt că nu crede că merge la alegeri, deşi este conştient că votul lui ar conta. “Mă mai uit din când în când la o emisiune tv, dar nu am chef de toate certurile celor care candidează. Pot să nu mă duc la vot, pentru că nu cred că este cineva care să merite votul meu”, spune Cosmin. citeste mai departe
http://www.jurnalul.ro/articole/139074/votul-tineriloroamenii-politici-spun-mai-mult-baliverne