marți, 2 decembrie 2008

Premiile Nobel pentru fizica si chimie 2008


Yoichiro Nambu, Makoto Kobayashi şi Toshihide Maskawa sunt câştigătorii Premiului Nobel pentru Fizică 2008.

Premiul le-a fost acordat pentru lucrările legate de fizica particulelor ce au stat la baza formării Universului acum 14 miliarde de ani, potrivit comunicatului emis de Comitetul Nobel. Lui Nambu i-a fost acordat premiul Nobel pentru descoperirea mecanismului de distrugere spontană a simetriei în fizica subatomică. Cercetătorii japonezi Makoto Kobayashi şi Toshihide Maskawa au primit premiul Nobel pentru descoperirea originii distrugerii simetriei care dovedeşte existenţa a cel puţin trei familii de quarcuri în natură.
În 2007 Premiul Nobel pentru Fizică le-a fost acordat cercetătorilor Albert Fert (francez) şi Peter Grünberg (german), pentru descoperirile lor în domeniul magnetorezistenţei gigantice.

Pasiune pentru simetrie
Faptul ca lumea noastra nu se comporta perfect simetric este rezultatul abaterilor de la simetrie la un nivel microscopic. Inca din 1960, Yoichiro Nambu a formulat descrierea matematica pentru ruperea spontana a simetriei in fizica particulelor elementare. Ruperea spontana a simetriei mascheaza ordinea naturii sub o aparenta invalmaseala. S-a dovedit a fi extrem de folositoare, iar teoria lui a patruns prin Modelul Standard al fizicii particulelor elementare. Modelul unifica intr-o singura teorie cele mai mici caramizi ale materiei si trei din cele patru forte ale naturii.


Yoichiro Mambu a primit 1/2 din Premiul Nobel pentru Fizică pe 2008 pentru formularea matematică a ruperii spontane de simetrie în fizica particulelor elementare. El este cetăţean american de origine japoneză.
Ruperea spontana a simetriei studiata de Nambu difera de ruperea simetriilor descrisa de Makoto Kobayashi si Toshihide Maskawa. Aceste evenimente spontane par sa fi existat in natura inca de la inceputul Universului si a fost o mare surpriza atunci cand au aparut pentru prima oara in experimente cu particule in anul 1964. Abia in ultimii ani oamenii de stiinta au confirmat pe deplin explicatiile oferite de Kobayashi si Maskawa in 1972. Pentru aceasta munca ei primesc Premiul Nobel pentru Fizica. Ei au explicat ruperea simetriei in cadrul Modelului Standard, dar necesita ca Modelul sa fie extins la trei familii de cuarci. Aceastea prezise, noi cuarci ipotetici au aparut in experimentele fizice. In 2001, cele doua detectoare de particule BaBar la Standford, SUA si Belle la Tsukuba, Japonia au detectat in mod independent unul de celalalt, ruperea simetriei. Aceste rezultate au fost exact cele prezise de Kobayashi si Maskawa cu trei decade in urma.

Makoto Kobayashi a primit 1/4 din Premiul Nobel pentru Fizică pe 2008 pentru descoperirea că există cel puţin trei familii de cuarci, folosind ruperea simetriilor elementare din fizica particulelor.

Toshihide Maskawa a primit 1/4 din Premiul Nobel pentru Fizică pe 2008 pentru descoperirea că există cel puţin trei familii de cuarci, folosind ruperea simetriilor elementare din fizica particulelor.Ruperi ale simetriei de acelasi fel dar neexplicate pana in prezent stau in spatele aparitiei cosmosului prin Big-Bang acum aproximativ 14 miliarde de ani. Daca au fost create cantitati egale de materie si antimaterie ar fi trebuit sa se anihileze una pe cealalta. Dar acest lucru nu s-a intamplat, a fost o mica deviatie de o extra particulă de materie la 10 miliarde de particule de antimaterie. Aceasta rupere a simetriei pare sa fi dus la supravietuirea Cosmosului. Intrebarea 'cum anume s-a intamplat aceasta?' ramane inca fara raspuns. Poate noul accelerator de particule LHC de la CERN din Geneva va descoperi cateva dintre misterele care continua sa ne nedumereasca.
Declaraţia de presă oficială a Comitetului Nobel a fost tradusă pentru http://www.stiintaazi.ro/ şi http://www.fizicaparticulelor.ro/ de Teodora Dan. O puteţi citi în original la NobelPrize.

sursa http://www3.fizicaparticulelor.ro/
Roger Tsien, Martin Chafle (americani) şi Osamu Schiomura (japonezi) au câştigat Premiul Nobel pentru chimie. Cei trei oameni de ştiinţă au fost premiaţi pentru cercetările din domeniul proteinelor, potrivit comunicatului Comitetului Nobel. Laureaţii au descoperit proteina fluorescentă verde (GFP), observată pe meduze şi considerată esenţială în dezvoltarea biochimiei. Cu ajutorul acesteia, cercetătorii au dezvoltat tehnici de urmărire a unor procese invizibile în trecut, precum dezvoltarea celulelor nervoase în creier şi răspândirea celulelor canceroase. "Această proteină a devenit unul dintre cele mai importante instrumente ale bioştiinţei contemporane", se precizează în comunicat. sursa Antena3
Zeci de mii de proteine diferite se găsesc într-un organism viu, controlând până la cel mai mic detaliu procese chimice importante. Dacă această masinărie proteică functioneaza gresit, de obicei duce la îmbolnăvire. De aceea era foarte important pentru biostiintă să găsească rolul diferitelor proteine în corp.
Premiul Nobel în Chimie de anul acesta răsplateste descoperirea initiala a GFP si o serie de dezvoltări importante care au condus la folosirea acestei proteine ca o unealtă de etichetat în biostiintă. Folosing tehnologie ADN cercetătorii pot conecta GFP cu alte proteine interesante care altfel ar fi invizibile. Acest marcator strălucitor le permite să observe miscarea, pozitiile si interactiile dintre proteinele etichetate.
Cercetătorii pot de asemenea să urmarească soarta diferitelor celule cu ajutorul GFP: daunele aduse celulelor nervoase în timpul bolii Alzheimer sau cum sunt create celulele beta producătoare de insulină, în pancreasul unui embrion în cercetare. Într-un experiment spectaculos cercetătorii au reusit să eticheteze cu un caleidoscop de culori, diferite celule nervoase din creierul unui soarece.
Povestea din spatele descoperirii GFP are in rolul principal cei trei Laureati ai Premiului Nobel :
Osamu Shimomura a izolat pentru prima oară GFP din meduza Aequorea Victoria, care pluteste în curentul de pe coasta de vest a Americii de Nord. El a descoperit că această proteină stralucea într-un verde deschis sub lumina ultravioletă.http://www.stiintaazi.ro/index.php?option=com_content&view=article&catid=105:chimie&id=612:premiul-nobel-pentru-chimie-pe-2008-pentru-proteina-verde-fluorescenta-&Itemid=58


Fizicienii laureaţi în ultimii ani Francezii Luc Montagnier şi Francoise Barre-Sinoussi au primit luni Premiul Nobel pentru Medicină, pentru descoperirea HIV. Această recunoaştere pune capăt unei îndelungate dispute cu privire la paternitatea descoperirii, revendicată şi de americanul Robert Gallo, comentează Reuters. În 1987, Montagnier şi Gallo s-au acuzat reciproc că au lucrat cu mostre contaminate şi a fost nevoie de negocieri la nivel de şefi de stat pentru a convinge cele trei institute de cercetare implicate să împartă drepturile de autor.Cei doi francezi împart premiul cu germanul Harald zur Hausen de la Universitatea din Duesseldorf, cel care a descoperit papilomavirusul, care cauzează cancerul de col uterin. Fost director al Centrului de cercetare oncologică german, Zur Hausen şi-a început cercetările în anii ‘70, folosind eşantioanele prelevate pentru biopsii.
Din istoria Premiului Nobel
Economistul american Leonid Hurwicz a devenit, în 2007, cel mai vârstnic laureat Nobel, la 90 de ani, în timp ce britanicul Lawrence Bragg a câştigat Nobelul pentru fizică la numai 25 de ani, în 1915, împreună cu tatăl său.Numai 5% din laureaţi sunt femei Franţuzoaica Marie Curie şi americanca Maria Goeppert Mayer au luat premiul pentru fizică în 1903, respectiv 1963. 12 premii pentru pace şi 11 pentru literatură au revenit femeilor.Nobelul a fost refuzat de două ori: de către scriitorul francez Jean Paul Sartre, în 1964, pe motiv că nu doreşte ca “autorul să se transforme în instituţie” şi de vietnamezul Le Duc Tho, în 1973. El a refuzat premiul pentru pace primit împreună cu secretarul de stat american Henry Kissinger, motivând că în ţara sa nu este pace... sursa http://www.adevarul.ro/articole/nobelul-pentru-fizica-impartit-de-sua-si-japonia.html

2 comentarii:

deey spunea...

Trebuie schimbata invatatura romaneasca , si nu invatamantul romanesc

deey spunea...

Daca o sa facem mai multa politica si mitinguri , vom evolua din ce in ce mai rau cu invatamintul nostru , care este si asa vai de el. Generalizarile si abstractizarile usureaza mult gandirea si conversatia moderna care cuprind o mare parte a invatamintului .