sâmbătă, 14 noiembrie 2009

Informatii utile pentru studiul stiintelor

 Motto :"Învăţământul ar trebui să fie în aşa fel încât, ceea ce este oferit să fie perceput ca un dar preţios si nu ca un chin îngrozitor." Albert Einstein
In sprijinul celor care vor sa descifreze mai usor si mai placut tainele stiintei si tehnologiei, recomand website-urile citate pe aceasta pagina si-i felicit pe toti voluntarii romani care contribuie la promovarea metodelor moderne de invatare online:
http://www.stiinta.info/
http://www.scientia.ro/
http://physis.ro/
http://www.descopera.org/
http://ro.wikipedia.org/
http://www.fizica-online.go.ro/
http://www.fizicaparticulelor.ro/
http://scienzapertutti.lnf.infn.it/main2_rume.html
Appleturi java de fizica
http://www.walter-fendt.de/ph14ro/index.html 

 Pentru limba si literatura româna
http://www.carteasonora.ro/ si http://www.carteaaudio.ro/


Ce este stiinta?
Numele provine din latina - scientia insemnand cunoastere. Stiinta poate insemna suma tuturor cunostintelor acumulate in urma unor cercetari. In matematica de exemplu, cercetarile sunt obtinute din derivatii logice, presupunand mai degraba sisteme axiomatice decat o combinatie intre observatie si rationament.
Multe metode matematice au o utilitate fundamentala in stiintele empirice, ale caror fructe sunt ipotezele si teoriile.

Stiinta are doua mari dimensiuni: experimentul si teoria. In experiment se cauta o informatie, iar in teorie se dezvolta modele care explica ceea ce se observa.

Stiintele se impart in 3 mari categorii: stiinte fizice, stiintele vietii si stiinte sociale.
Astronomia, chimia, fizica, stiinta computerelor si stiintele pamantului sunt cateva din stiintele fizice.
Printre stiintele vietii se enumera: biologia, medicina, psihologia si farmacologia.
Stiintele sociale cuprind economia, lingvistica, stiintele politice si sociologia.

Psihologia se incadreaza atat in stiintele vietii, cat si in cele sociale, desi uneori este criticata in privinta metodelor stiintifice.

Fizica
Fizica este una dintre cele mai vechi discipline academice; prin intermediul unei subramuri a sa, astronomia, ar putea fi cea mai veche. Uneori sinonima cu filosofia, chimia si chiar unele ramuri ale matematicii si biologiei, de-a lungul ultimelor doua milenii, fizica a devenit stiinta moderna incepand cu secolul al XVII-lea, iar toate aceste discipline sunt considerate acum distincte, desi frontierele raman greu de definit.
Fizica, provine din limba greaca-„physikos”care inseamna „natural”, physis -„natura”.
Fizica este stiinta care studiaza proprietatile si structura materiei, formele de miscare ale acesteia precum si transformarile lor reciproce.
citeste mai mult pe http://www.descopera.org/stiinta-si-pseudostiinta/
Cum sunt definite unităţile de măsură?
http://www.scientia.ro/stiinta-la-minut/54-scintilatii-stiintifice-fizica/743-cum-sunt-definite-unitatile-de-masura.html
Cum s-a născut noţiunea de cal-putere?
http://www.scientia.ro/stiinta-la-minut/54-scintilatii-stiintifice-fizica/224-cum-s-a-nscut-conceptul-de-cal-putere.html
Ce este caloria?
http://www.scientia.ro/stiinta-la-minut/54-scintilatii-stiintifice-fizica/185-ce-este-caloria.html
Ce este energia?
Energia reprezinta capacitatea de a efectua lucru mecanic.Energia definește calitatea transformarilor și proceselor care au loc în univers, începând cu deplasarea în spațiu și terminând cu gândirea.

Unitatea și legătura formelor de mișcare a materiei, capacitatea lor de transformare reciprocă a permis măsurarea diferitelor forme ale materiei printr-o măsură comună: energia.
Energia este unul dintre cele mai importante concepte fizice descoperite de om. Înțelegerea corectă a noțiunii de energie constituie o condiție necesară pentru analiza sistemelor energetice și a proceselor energetice. Energia este o functie de stare. http://ro.wikipedia.org/wiki/Energie


Matematica elementara aplicata in fizica:
http://zonalandeducation.com/  -Java Applets and VRML(vizualizare cu Cortona 3D)
Online-Calculus. Material from pre calculus, differential, and integral calculus
http://www.online-calculus.com/
Math,Physics and Engineering - Java Applets
http://www.falstad.com/mathphysics.html#qm
Flash Animations for Physics
http://www.upscale.utoronto.ca/PVB/Harrison/Flash/index.html#class_mech


Physique et simulations numériques
Jean-Jacques ROUSSEAU-Faculté des Sciences exactes et naturelles
http://ftp.ccp14.ac.uk/ccp/web-mirrors/j-j-rousseau/enseignements/physique/02/index.html
Cuprins:
Cum incep americanii studiul fizicii ?
Intra pe http://sparklab.si.edu/

la Centrul Lemelson pentru Invenţie şi Inovare
unde sunt organizate activităţi distractive pentru promovarea stiintei, ptr. a ajuta copiii si familiile sa studieze istoria fizicii si inventivitatea. Poti juca jocuri, efectua experimente ştiinţifice, explora cu ajutorul notebook-urilor diverse fenomene, şi chiar sa inventezi!
Spark! Lab este organizat în jurul procesului de invenţie.
Activităţile sunt centrate pe etape-cheie în procesul de invenţie.
Care sunt pasii?
• Identificaţi o problemă sau o nevoie (Gândiţi)
• Desfăşurati activităţi de cercetare (Explorati)
• Conceptia de schite (Sketch it)
• Prototipuri (Creaţi-l)
• Test invenţie (Încearcă-l)
• Detaliaţi-l (Tweak it)
• Piata invenţie (Vindem)
Foarte util v-ar fi si ghidul lui Andrew Jones Zimmerman

Experimente de Fizică 
http://physics.about.com/od/physicsexperiments/u/physicsexperiments.htm#s1
Mecanica
Vectori
Cuvântul vector provine din limba latină, în care înseamnă purtător.
Modelul matematic al vectorului este un segment de dreapta orientat. adica o sageata.
În fizică, un vector este reprezentarea unei mărimi fizice vectoriale, printr-un segment orientat având următoarele elemente:
• punct de aplicaţie, reprezentând punctul în care se manifestă mărimea fizică;
• modul, proporţional cu intensitatea mărimii vectoriale respective.
• direcţie, pe care se manifestă mărimea vectorială respectivă (sau dreapta-suport a vectorului);
• sens, dat de sensul de manifestare a mărimii;
Pe scurt,vectorul reprezinta un purtator de informatie referitoare la o marime fizica(punct de aplicatie,modul,directie si sens, asa cum de exemplu la biologie, un tânţar-denumit vector, este purtatorul virusului malariei ) .
Conceptul de vector este asociat miscarii,interactiunii, obiectelor care nu-si modifica structura in timp, ce pot fi reduse la un singur punct reprezentativ(numit punct material), putând fi oricare dintre părţile obiectului. În general, ca punct reprezentativ se alege centrul geometric al obiectului, care conţine întreaga masa a obiectului, motiv pentru care se numeşte şi centrul de masă al acestuia.


Pentru obiectele, care îşi schimbă structura în timp, nu mai este posibilă descrierea mişcării lor prin intermediul vectorilor, deoarece nu mai pot fi reduse la un singur punct reprezentativ. De aceea pentru a pastra si informatia despre structura lor se foloseste conceptul de tensor, care permite descrierea nu doar a traiectoriei obiectului, ci şi a structurii obiectului pe parcursul mişcării sale.

Cunoasterea vectorilor este esentiala pentru intelegerea fizicii.

JAVA APPLET
http://id.mind.net/~zona/mstm/physics/mechanics/vectors/vectors.html

Operatii cu vectori -Aplicatii
http://www.upscale.utoronto.ca/GeneralInterest/Harrison/Flash/Vectors/UnitVectors/UnitVectors.html
http://faraday.physics.utoronto.ca/PVB/Harrison/Flash/Vectors/Add2Vectors.html

http://faraday.physics.utoronto.ca/PVB/Harrison/Flash/Vectors/DotProduct/DotProduct.html
http://faraday.physics.utoronto.ca/PVB/Harrison/Flash/Vectors/Add3Vectors.html

Produsul vectorial a doi vectori
http://ro.wikipedia.org/wiki/Produs_vectorial_a_doi_vectori
  
Ce sunt tensorii si la ce folosesc?
http://www.scientia.ro/fizica/70-mecanica/438-ce-sunt-tensorii-si-la-ce-folosesc.html


Ce este timpul?
In mod traditional, timpul e vazut ca fiind masurarea distantei dintre evenimente. El e compus din trecut, prezent si viitor. Trecutul e considerat ca fiind ceva deja intamplat si nu poate fi schimbat. Viitorul, in schimb, e considerat ca fiind disponibil unei multitudini de posibilitati. Oamenii masoara timpul folosind multe unitati, unele bazate pe evenimente reale (rotatia Pamantului, in jurul Soarelui), altele sunt arbitrare.    
http://www.descopera.org/timpul/ 

 Ce este gravitatia?
 http://www.descopera.org/ce-este-gravitatia/

Cum funcţionează legea lui Arhimede?


http://www.scientia.ro/fizica/70-mecanica/415-cum-demonstram-legea-lui-arhimede.html

Care e semnificaţia legii conservării energiei?
 Legile conservării reprezintă noţiuni fundamentale ale fizicii moderne,ale teoriei relativităţii şi mecanicii cuantice.
http://www.scientia.ro/stiinta-la-minut/54-scintilatii-stiintifice-fizica/63-ce-inseamna-conservarea-energiei.html

Vezi si:
http://www.scientia.ro/forum/index.php/board,39.0.html
Clipuri video de Fizică
Newton's Three Laws of Motion
http://www.youtube.com/watch?v=iH48Lc7wq0U


Physics

http://videos.howstuffworks.com/science-channel/31691-master-of-the-universe-stephen-hawking-on-atoms-video.htm

Teoria stringurilor

Gravitaţia şi teoria stringurilor
http://www.scientia.ro/stiinta-la-minut/54-scintilatii-stiintifice-fizica/315-gravitatia-si-teoria-stringurilor.html

Teoria relativitatii pe intelesul tuturor
http://www.scientia.ro/fizica/78-teoria-relativitatii.html

Moştenirea lui Albert Einstein este una solidă, profundă şi răsunătoare, iar realizările sale îl plasează, alături de Galileo Galilei şi Sir Isaac Newton, în galeria restrânsă a oamenilor de ştiinţă care au schimbat profund şi radical modul în care înţelegem şi ne raportăm la Univers. Dar ideile ştiinţifice revoluţionare au nevoie de timp pentru a pătrunde în conştiinţa publicului larg. Poate peste încă 100 de ani, oamenii vor considera relativitatea spaţiului şi timpului la fel de normală cum ni se pare nouă astăzi rotaţia zilnică a Pământului în jurul propriei axe. Poate că până atunci, călătoria între stele va deveni la fel de obişnuită cum este în prezent zborul cu avionul. Albert Einstein a fost cu certitudine un om al tuturor timpurilor
1-Despre Albert Einstein
http://www.scientia.ro/fizica/78-teoria-relativitatii/469-relativitatea-1-despre-albert-einstein.html
2-Principiul relativităţii
http://www.scientia.ro/fizica/78-teoria-relativitatii/473-relativitatea-2-principiul-relativitatii.html
3-Timpul şi spaţiul
http://www.scientia.ro/fizica/78-teoria-relativitatii/481-relativitatea-3-deformarea-timpului-si-a-spatiului.html
4-Paradoxul garajului
http://www.scientia.ro/fizica/78-teoria-relativitatii/483-relativitatea-4-simultaneitatea-in-teoria-relativitatii-paradoxul-garajului.html
5-Miuonii şi supernovele
http://www.scientia.ro/fizica/78-teoria-relativitatii/675-relativitatea-5-dilatarea-timpului-miuonii-razele-cosmice-supernovele.html
6-Paradoxul gemenilor
http://www.scientia.ro/fizica/78-teoria-relativitatii/676-relativitatea-6-cum-functioneaza-paradoxul-gemenilor.html
si Experimentul Hafele-Keating
http://www.scientia.ro/fizica/78-teoria-relativitatii/675-relativitatea-5-dilatarea-timpului-miuonii-razele-cosmice-supernovele.html
De ce nimic nu poate călători mai rapid decât viteza luminii?
http://www.scientia.ro/fizica/78-teoria-relativitatii/677-de-ce-nimic-nu-poate-calatori-mai-rapid-decat-viteza-luminii.html
Teoria relativităţii pe înţelesul tuturor - 1
http://www.scientia.ro/fizica/78-teoria-relativitatii/467-teoria-relativitatii-pe-intelesul-tuturor-1.html
Teoria relativităţii pe înţelesul tuturor - 2
http://www.scientia.ro/fizica/78-teoria-relativitatii/475-teoria-relativitatii-pe-intelesul-tuturor-2.html
Teoria relativităţii pe înţelesul tuturor - 3
http://www.scientia.ro/fizica/78-teoria-relativitatii/477-teoria-relativitatii-pe-intelesul-tuturor-3.html
Teoria relativităţii pe înţelesul tuturor - 4
http://www.scientia.ro/fizica/78-teoria-relativitatii/473-relativitatea-2-principiul-relativitatii.html
Teoria relativităţii pe înţelesul tuturor - 5
http://www.scientia.ro/fizica/78-teoria-relativitatii/485-teoria-relativitatii-pe-intelesul-tuturor-5.html
eclipsa de soare care confirma deviaţia traiectoriei luminii prezisă de ecuaţiile lui Einstein
Teoria relativităţii pe înţelesul tuturor - 6
http://www.scientia.ro/fizica/78-teoria-relativitatii/486-teoria-relativitatii-pe-intelesul-tuturor-6.html

Functionarea sistemelor de ghidare GPS(Global Positioning System)
http://www.stiinta.info/podcast-5-minute---teoria-relativitatii-pe-intelesul-tuturor---partea-i/news/898/103/
Greşelile lui Albert Einstein (1)
http://www.scientia.ro/fizica/78-teoria-relativitatii/779-greselile-lui-albert-einstein-de-steven-weinberg-1.html
Relativity
http://www.cs.sbcc.edu/~physics/flash/
Time Dilation
Length ContractionClock Synchronization
Clock Synchronization in Moving Reference Frames
The Michelson-Morley ExperimentSimultaneity
http://www.scientia.ro/fizica/78-teoria-relativitatii/487-experimentul-michelson-morley.html

Relativity
http://www.upscale.utoronto.ca/GeneralInterest/Harrison/Flash/#relativity

1.Michelson-Morley Experiment http://www.upscale.utoronto.ca/PVB/Harrison/SpecRel/Flash/MichelsonMorley/MichelsonMorley.html

2.Time Dilation http://faraday.physics.utoronto.ca/PVB/Harrison/SpecRel/Flash/TimeDilation.html

3. Deriving Length Contraction http://faraday.physics.utoronto.ca/PVB/Harrison/SpecRel/Flash/LengthContract.html

4. Deriving the Relativity of Simultaneity http://faraday.physics.utoronto.ca/GeneralInterest/Harrison/SpecRel/Flash/Simultaneity.html
5. Twin Paradox http://faraday.physics.utoronto.ca/PVB/Harrison/SpecRel/Flash/TwinParadox.html

6. Foucault Pendulum and Mach's Principle
http://www.upscale.utoronto.ca/GeneralInterest/Harrison/Flash/ClassMechanics/Foucault/Foucault.html
7.Advance of the Perihelion http://faraday.physics.utoronto.ca/PVB/Harrison/GenRel/Flash/Precession.html

Physics concepts library
http://science.howstuffworks.com/physics-concepts-channel.htm
Teleportarea

How Teleportation Will Work
http://science.howstuffworks.com/teleportation.htm
A new ultrabright source of entangled photon pairs
http://www.physorg.com/news197900557.html

Teleportarea umana
http://science.howstuffworks.com/teleportation2.htm
Flash Animations for Physics
http://www.upscale.utoronto.ca/GeneralInterest/Harrison/Flash/

Cuprins:
• Chaos
• Classical Mechanics
• Electricity and Magnetism
• Fluid Mechanics
• Micrometer Caliper
• Miscellaneous
• Nuclear
• Optics
• Oscilloscope
• Quantum Mechanics
• Relativity
• Sound Waves
• Vectors
• Waves
http://www.cs.sbcc.edu/~physics/flash/
Cuprins:

Astronomy:

Alternanta Zi-Noapte pe Pamant -Length of Earth's Day and Night (371KB)

Mechanics:
Atwood's Inclined Plane (18.8KB)

Projectile motion

Projectile Range

The Monkey and the Hunter

Centripetal Acceleration

Newton’s Cannon

Kepler’s Laws

Oscilations and Waves:
Simple Harmonic Motion

The Doppler Effect

Shock Waves

Standing Waves

Heat engines:
The 2 Stroke Engine (17.0KB)
The 4 Stroke Engine (25.4KB)
The Stirling Engine (43.0KB)
The Carnot Cycle

Optics:
Electric field around an Oscillating Charge
Refraction
Object Image Relationships for a Convex Lens (22.8KB)
example: Virtual Object for a Two Convex Lens System (7.00KB)
Phasors
Double slit phasors
Multislit phasors
Diffraction1
Quarter Wave Plate / Circular Polarization

Materials:

The Science of the Silicon Solar Cell

Lumina
Reflexia si refractia
http://videos.howstuffworks.com/discovery/30016-assignment-discovery-reflection-and-refraction-video.htm

Optical Camouflage

Optical Camouflage Being Developed at U. Tokyo
http://gruia.blogware.com/blog/_archives/2004/7/14/103801.html
"Invisible Coat"

In 2003 Susumu Tachi, de la Universitatea din Tokio, professor la catedra de fizică si informatică , fondator al Societatii Virtual Reality din Japonia prezinta o „pelerina invizibila“ pe care e proiectata o imagine a scenei din spate. "Invisible Coat" este costumul de camuflaj optic, confectionat dintr-un material ce contine un strat puternic reflectorizant “ light-emitting” format dintr-o retea cu microsfere care reflecta puternic lumina, acţionand ca un ecran de film, pe care apare proiectata scena din spatele pelerinei, luata cu ajutorul dispozitivelor de captura a imaginilor, ataşate la un computer.
Microsferele pot reflecta imagini chiar şi atunci când materialul este ridat.
In imaginea prezentata, putem vedea că materialul este aproape transparent. Pentru a atinge invizibilitatea completă, trebuie să fie capturate simultan imagini din toate unghiurile şi perspectivele. Acest lucru implică un minim de şase perechi de camere video stereoscopice, pentru a captura independent imagini din spatele pelerinei. Pentru că nu există nici un decalaj de timp între ceea ce se întâmpla in spatele pelerinei şi imaginea proiectata pe partea din faţă , privitorul are iluzia ca vede drept prin haina.

Scientist show off 'invisible coat'
http://www.smh.com.au/articles/2003/03/29/1048653907088.html
http://video.google.com/videoplay?docid=-6083311613551695956

OPTICA GEOMETRICA

-Aplicatii
http://subaru2.univ-lemans.fr/enseignements/physique/02/optigeo/mnuopgeo.html
http://webcache.googleusercontent.com/search?q=cache:http://subaru2.univ-lemans.fr/enseignements/physique/02/optigeo/mnuopgeo.html
http://ftp.ccp14.ac.uk/ccp/web-mirrors/j-j-rousseau/enseignements/physique/02/optigeo/mnuopgeo.html

Cuprins:
.Miroirs
•Miroir plan
•Rotation d'un miroir plan
•Miroirs sphériques
•Télémčtre ŕ miroir
•Principe du sextant
•Stigmatisme des miroirs
•Mesure de la vitesse de la lumičre
Dioptres

•Réfraction
•Dioptre plan
•Dioptre sphérique
•Construction des rayons
•Points d'Young-Weierstrass
•Lame ŕ faces parallčles
Prismes

•Prisme
•Prisme de Pellin et Broca
•Prisme ŕ vision directe

Lentilles

•Types de lentilles
•Lentilles minces
•Construction des rayons
•Aberrations géométriques
•Aberrations chromatiques
•Correction de l'astigmatisme
•Focométrie
•Méthode de Cornu
•Focomčtre des lunetiers
Instruments

•Doublets de lentilles minces
•Principe du microscope
•Lunettes
•Oculaires
•Zoom et téléobjectif
•Télescope Cassegrain
•Télescope Newton
•Profondeur de champ
Autres

•Principe de Fermat(2)
•Oeil simplifié
•Arc en ciel
•Photomčtre de Lummer et Brodhun
•Réfractomčtre
•Synthčse des couleurs (2)
•Persistance rétinienne
Electromagnetism
http://www.scientia.ro/fizica/38-electronica.html
Spectrul electromagnetic
Termodinamica
http://www.scientia.ro/fizica/43-termodinamica.html

Poate fi un atom cald ori rece?
http://www.scientia.ro/fizica/43-termodinamica/311-poate-fi-un-atom-cald-ori-rece.html

Celsius, Fahrenheit şi Kelvin

http://www.scientia.ro/fizica/43-termodinamica/184-celsius-fahrenheit-kelvin.html

Cum se transferă căldura
http://www.scientia.ro/fizica/43-termodinamica/74-transfer-caldura.html
Fulgii de nea -Structura si formarea
http://www.its.caltech.edu/~atomic/snowcrystals/primer/primer.htm
Zero absolut
http://www.scientia.ro/fizica/43-termodinamica/61-zero-absolut.html
http://ro.wikipedia.org/wiki/Termodinamica

Cuprins
1 Sistemele termodinamice. Parametri de stare. Echilibru termodinamic. Procese termodinamice.
2 Clasificarea proceselor termodinamice
3 Ecuaţii de stare
4 Postulatele termodinamicii
4.1 Primul postulat al termodinamicii. (Principiul general al termodinamicii)
4.2 Postulatul al doilea al termodinamicii. (Principiul Zero). Temperatura empirică.
5 Principiile termodinamicii
5.1 Primul principiu al termodinamicii
5.2 Principiul al doilea al termodinamicii
5.3 Principiul al treilea al termodinamicii
6 Termodinamica proceselor ireversibile
Sistem termodinamic
Transformare termodinamică
Ciclu termodinamic
Maşină termică
Energie termică
Căldură

Cum arată un electron?
http://www.scientia.ro/fizica/63-atomul/259-cum-functioneaza-fotografierea-unui-electron.html
Modelul atomic al lui Niels Bohr
http://www.scientia.ro/fizica/63-atomul/283-atomul-modelul-atomic-al-lui-niels-bohr.html

Ce este spinul particulelor ? (1)
http://www.scientia.ro/fizica/63-atomul/783-ce-este-spinul-particulelor-fundamentale-1.html
Ce este spinul particulelor ? (2)
http://www.scientia.ro/fizica/63-atomul/786-ce-este-spinul-particulelor-2.html
Physicists capture first images of atomic spin
http://www.physorg.com/news191515629.html

Logica tabelului lui Mendeleev
http://www.scientia.ro/fizica/63-atomul/307-tabelul-lui-mendeleev.html
Fizica particulelor pe intelesul tuturor
http://scienzapertutti.lnf.infn.it/main2_rume.html
Cuprins:
Atom, Neutron, Proton,Electron, Care sunt particulele fundamentale?, Dincolo de proton si neutron
http://www.fizicaparticulelor.ro/index.php?option=com_content&task=category%C2%A7ionid=8&id=42&Itemid=48
Cuprins
Bozonul Higgs pe înţelesul tuturor

Bosonul Higgs-întrebări frecvente


Fizica particulelor - vedere de ansamblu

http://www3.fizicaparticulelor.ro/index.php?option=com_weblinks&catid=14&Itemid=23
Fizica particulelor pentru toti
http://scienzapertutti.lnf.infn.it/main2_rume.html
Fizică nucleară
http://www.scientia.ro/fizica/58-fizica-nucleara.html

Cum arata particulele fundamentale
http://www.scientia.ro/fizica/58-fizica-nucleara/300-cum-arata-particulele-fundamentale.html
Particulele elementare
http://www.scientia.ro/fizica/58-fizica-nucleara/47-particulele-elementare.html
Modelul standard
http://www.scientia.ro/fizica/58-fizica-nucleara/296-modelul-standard.html

Bosonul Higgs
http://www.scientia.ro/fizica/58-fizica-nucleara/294-bosonul-higgs.html

Particula Higgs
http://www.scientia.ro/fizica/58-fizica-nucleara/168-particula-lui-dumnezeu.html

Neutrino
http://www.scientia.ro/fizica/58-fizica-nucleara/169-povestea-particulei-neutrino.html

Ce forta tine nucleul atomic unit
http://www.scientia.ro/fizica/58-fizica-nucleara/288-forta-tare-si-energia-de-legatura.html

Dezintegrarea radioactiva
http://www.scientia.ro/fizica/58-fizica-nucleara/285-cum-functioneaza-descompunerea-radioactiva.html

Fuziunea si fisiunea nucleara
http://www.scientia.ro/fizica/58-fizica-nucleara/304-fisiunea-si-fuziunea-nucleare.html
Datarea cu carbon-14
http://www.scientia.ro/tehnologie/39-cum-functioneaza-lucrurile/222-datarea-cu-carbon-14.html
Experimente
Stele neutronice
http://physis.ro/Stele.html
Materia neagră şi energia neagră- Neutralino
http://www.scientia.ro/stiinta-la-minut/54-scintilatii-stiintifice-fizica/319-ce-este-neutralino.html
Modelul cuantic al atomului
http://www.scientia.ro/fizica/63-atomul/334-modelul-atomic-cuantic-schrodinger-heisenberg-dirac.html
Mecanica cuantica-particule purtatoare ale fortelor
http://www.scientia.ro/fizica/50-mecanica-cuantica/308-particulele-forta.html
Mecanica cuantica,Realitatea cuantica si sensurile vietii
http://www.scientia.ro/fizica/50-mecanica-cuantica.html
Mecanica cuantică: o analogie cu Newton-1
http://www.scientia.ro/fizica/70-mecanica/732-mecanica-cuantica-o-analogie-cu-newton-1.html
Mecanica cuantică: o analogie cu Newton-3
http://www.scientia.ro/fizica/50-mecanica-cuantica/742-mecanica-cuantica-o-analogie-cu-newton-3.html
Inseparabilitatea cuantica
http://www.scientia.ro/fizica/50-mecanica-cuantica/306-mecanica-cuantica-partea-6.html
Fisiunea si fuziunea nucleara
http://www.scientia.ro/fizica/58-fizica-nucleara/304-fisiunea-si-fuziunea-nucleare.html
Fuziunea nucleara
http://physis.ro/Fuziunea.html
Atomii la îndemână. Coralii cuantici
http://physis.ro/Coral.html
Cum funcţionează Universul?
http://www.scientia.ro/univers/47-astronomie/373-cum-functioneaza-universul-partea-a-doua.html
Istoria Universului (I)
http://www.scientia.ro/univers/47-astronomie/757-istoria-universului-partea-1.html
Ce este teoria Big Bang?
http://www.scientia.ro/stiinta-la-minut/53-scintilatii-stiintifice/189-ce-este-big-bangul.html
Acceleratorul LHC şi provocările sale
http://physis.ro/LHC.html

NOTA
Aceasta pagina este actualizata periodic .
Ultima actualizare:25 mai 2012

joi, 12 noiembrie 2009

Şcoala care se face în România este multă şi proastă

Experţi universitari arată că modul de predare în şcoala românească produce „analfabeţi funcţional“, iar pe elevi îi face să urască şcoala şi să o resimtă ca pe un chin.
Elevii pricep tot mai greu sau chiar deloc matematica, fizica şi chimia. De vină sunt metodele vechi de predare şi programa şcolară foarte încărcată.
Şcoala care se face în România este multă şi proastă, arată o cercetare a Societăţii Academice Române, care a fost făcută publică ieri şi care a reunit opiniile a 29 de specialişti de top din învăţământ şi cercetare.

Manualele sunt ticsite de informaţii grele şi inutile care plictisesc şi obosesc elevul. Metodele de predare sunt şi ele învechite, iar corpul profesoral este îmbătrânit. În plus, elevii stau la şcoală mai mult de 30 de ore pe săptămână, la care se adaugă alte ore necesare pregătirii temelor.

Nicio legătură între teorie şi practică

Manualele de fizică şi chimie după care învaţă elevii în şcolile româneşti sunt scrise astfel încât să arate ce geniali sunt autorii şi nu sunt de niciun folos elevilor.

„Am deschis zilele trecute un manual de fizică de clasa a VI-a. Am citit patru pagini, nu am înţeles nimic şi m-am îngrozit. Cum ar putea un elev de 13 ani să priceapă ceva? Totul era plin de formule, calcule şi legi. Nu se explica nicăieri la ce sunt bune şi ce legătură au cu viaţa reală“, a spus prof. univ. dr Nicolae Zamfir, preşedintele Societăţii Române de Fizică şi membru corespondent al Academiei Române.

„Am urmărit zilele trecute o emisiune la televizor. Două doamne discutau despre fulger şi tunet. Se vedea clar că nu au habar despre ce vorbesc. Nu ştiau nici măcar că aceste două fenomene sunt legate între ele. Mai aveau puţin şi dădeau vina pe Sf. Ilie“, a declarat preşedintele Societăţii Române de Fizică.

Acesta este de părere că astfel de „analfabeţi funcţional“ sunt rezultatul unui sistem de învăţământ în care teoria nu a fost niciodată legată cu practica.

„Fenomenele fizice trebuie explicate la clasă. Trebuie să-i arăţi elevului ce e acela un magnet, ce e forţa aia, ce e forţa ailaltă, de ce e important să le ştie. Dacă profesorul nu-i spune toate aceste lucruri, elevul nu vede utilitatea materiei“, a spus profesorul Zamfir.

Logică de facultate la clasa a V-a

Aceeaşi situaţie la matematică. În clasa a V-a de exemplu, elevului i se predă după logica pe care o înveţi doar în facultate. Mulţi elevi nu înţeleg şi ajung încet-încet să urască această materie.

Dănuţ este elev în clasa a VI-a din Bucureşti şi urăşte matematica din tot sufletul. „Doamne ne predă lecţii de geometrie. Nu înţeleg nimic şi nici nu-mi place aşa că în oră mă joc vaporaşe. O urăsc pe doamna şi ora de mate“, a spus băiatul. „Este un lucru foarte grav, pentru că matematica este fundamentală“, a spus Radu Gologan, preşedintele Societăţii Române de Matematică. El a afirmat că „la sfârşitul ciclului gimnazial un elev bun la matematică ar trebui să poată formula corect o ipoteză sau să recunoască un calcul greşit fundamental.“

Cristian Hatu, expertul SAR care gestionează proiectul, a declarat că în ţările anglo-saxone manualele sunt mult mai „aerisite“ şi făcute la un nivel mai jos ca aspiraţie. În acelaşi timp, ele au mai multe „cârlige“ pentru atragerea elevului, iar legătura cu practica este clară.

Profesorii, sclavii programei

Programa stufoasă impusă de Ministerul Educaţiei nu le permite însă profesorilor să aprofundeze materia.

„Sunt silit de programă, chiar dacă e învechită, să predau o anumită lecţie. De exemplu, la clasa a VIII-a am o lecţie dedicată unei poezii «Foaie verde măghiran». Păi, cu astfel de lecţii vrem să-i pregătim pe copii pentru Europa? Niciun elev care termină gimnaziul nu a fost şi nu va fi vreodată interesat de aşa ceva. Dacă nu o fac însă, vine directorul sau inspectorul şi mă sancţionează că nu respect programa“, ne-a spus un profesor de română de la una dintre şcolile de lângă Bucureşti.

Opt ore de învăţat la 12 ani

Un elev de clasa a V-a are zilnic cel puţin cinci ore de curs. Uneori trebuie să stea şi câte şase ore la şcoală. La acestea se adaugă alte două sau trei ore pentru temele de acasă. În total, opt ore de lucru.

Prea multe ore la şcoală
Pe lângă manualele destinate mai curând geniilor şi programa şcolară încărcată, elevii români mai au o problemă. Numărul mare de ore de curs şi de teme pentru acasă. Andreea Popa este elevă în clasa a VI-a şi are cursuri în fiecare zi până la ora 14.00. „Joi e mai bine că începem la ora 9.00, dar tot la 14.00 scăpăm“, spune eleva.

Atunci când vine acasă se apucă să-şi facă temele, care durează şi ele cel puţin trei ore. Astfel, elevii din învăţământul preuniversitar ajung să petreacă la şcoală peste 30 de ore în fiecare săptămână, dacă nu punem la socoteală şi timpul destinat temelor pentru a doua zi. În aceste condiţii, nu prea mai rămâne vreme pentru a viziona un film, a citi o carte în afara programei sau a te relaxa pur şi simplu. Experţii în educaţie arată că, de multe ori, elevii ajung să lucreze pentru şcoală mai multe ore decât munceşte un angajat la serviciu, ceea
ce este anormal.

„Le furăm viaţa copiilor“
Alina Pascale (foto), una dintre mamele care au copii în sistemul de învăţământ românesc, a cerut ieri şi schimbarea manualului de limba şi literatura română.

„Am fost sesizaţi de părinţi că nu numai la matematică sau fizică sunt probleme cu manualele. Trebuie să vedem în ce măsură mai vrem să predăm filologia unei naţiuni mici şi frustrate“, a semnalat Sorin Ioniţă, expert SAR. Alina Pascale a cerut excluderea din manuale a lui George Coşbuc, Gala Galaction, Ion Creangă, Bogdan Petriceicu-Haşdeu şi chiar a lui Mihai Eminescu.

„Copiii noştri pleacă în lume şi vor sta alături de alţi copii formaţi altfel. Trebuie să renunţăm la Coşbuc şi să-l introducem pe Shakespeare. Pe Salman Rushie. Este nedrept ca abia la facultate să auzi de aceste personalităţi ale culturii mondiale. Peste tot se vorbeşte de globalizare şi noi tot cu Coşbuc şi cu Ion Creangă. Sentimentul pe care îl am ca părinte este că le furăm viaţa copiilor noştri. Ei stau la şcoală destul de mult timp şi nu primesc aceste informaţii, iar noi trebuie să suplinim această lipsă“, a spus mama. sursa Ziarul Adevarul
http://www.adevarul.ro/articole/materii-care-tin-scolarii-sub-teroare.html

marți, 2 iunie 2009

Dincolo de bacalaureat, falimentul sistemului

"Romania Cultural "a publicat un grupaj, realizat cu sprijinul unor profesori care au lucrat sau lucrează în învăţămîntul preuniversitar sau care predau la facultăţile de Litere din Bucureşti şi Cluj, despre situaţia critică în care a ajuns învăţămîntul românesc. Dezbaterea problemelor grave din educaţie a fost impulsionată şi de numeroase mesaje, semnale şi sugestii care s-au primit la redacţie .
De ce nu mai vreau să fiu profesor examinator la bac
Autor: Georgiana SARBU
Iunie 1998. Mă pregătesc, într-un orăşel de provincie, să dau examenul de bacalaureat. Nu sînt foarte speriată, poate doar emoţia specifică. Am făcut meditaţii intens, mă pregătesc să dau la Facultatea de Jurnalism. Surprize, surprize. Aveam să pic la matematică. Cu 10 la toate celelalte materii. Plînsete, reproşuri materne şi paterne. O iau de la capăt. Mai am o şansă în sesiunea din august (cînd trebuie să dau din nou toate probele, încă nu se dăduse legea potrivit căreia susţineai doar materia nepromovată). Ne gîndim la o şpagă bine plasată, nu prea ştim „regulile“, părinţii mei sînt oameni simpli, de la ţară. Nu-i nimic, mai fac o meditaţie, poate de data asta putem copia şi nu se mai repetă nenorocirea. Bucuroasă, trec cu 10 de probele orale, sar de română, scris, unde îmi pică unul dintre subiectele mele preferate – comparaţie între Liviu Rebreanu şi Marin Preda privind „imaginea ţăranului“. Am scris 16 pagini, mi-am asigurat o notă mare, gîndesc eu. Şi gîndesc bine. Iau 10. Dar la matematică situaţia se repetă. Pic cu... nici nu mai are rost să spun. Supraveghetorii au făcut exces de zel (bravo lor, unde s-ar ajunge cu frauda?!) şi nici n-am putut să întorc privirea, ce să mai copiez după cineva... Media mea, cu nota sub 5 la mate, era mai mare decît a primului admis. Preşedintele comisiei, un om pe care nu-l văzusem în viaţa mea (era dintr-un alt judeţ), mă cheamă telefonic la liceul în care s-a dat examenul şi îmi spune că nu a văzut aşa ceva în viaţa lui. Îi pare rău, a aşteptat o oră înainte de a publica rezultatele. Mi-a spus că a citit cea mai bună lucrare la română din ultimii zece ani. Tocmai de aceea ţinea să o cunoască pe fata care luase 10 la română şi 1,75 la matematică. Merge cu mine la profesorii care mi-au corectat teza la matematică şi îi roagă „să facă ceva“ la contestaţie. Sînt singură, îmbrăcată sărăcăcios. Plînsă. Nu pot face nimic. Am plîns în noaptea aceea cît pentru o viaţă întreagă. La ce-mi folosise să citesc Istoria lui Călinescu sau Arca lui Noe sau Scriitori români de azi, dacă nu eram în stare să fac o ecuaţie sau o integrală?

Peste o săptămînă îi scriu ministrului – Andrei Marga, pe atunci. De fapt, inspectorul adjunct al judeţului îmi face un memoriu prin care îi roagă să-mi permită transferul la un liceu cu profil uman ca să evit examenul la matematică. Primesc peste trei luni un răspuns de la Liliana Preoteasa. Nu se poate. Dar îmi urează succes în noua formulă a bacului: nu voi mai susţine bacul următor la 4 materii, ci la 7. Cinic, nu? Sau poate că nu am dreptate. Trebuia să mă gîndesc din timp să mă transfer la un liceu cu profil uman. Aşa aveam să încep meditaţiile la matematică, de patru ori pe săptămînă, o experienţă traumatizantă, terminată deseori cu plînsete pe care proful (acum sînt amuzată) o numea smiorcăială: „Văr-zet! Ai făcut văr-zet!“, îmi spunea după fiecare integrală rezolvată greşit. Nu reuşeam să-mi opresc lacrimile care parcă se adunau într-un rezervor invizibil în gît, ca mai apoi să se reverse vertiginos.

Aceasta a fost experienţa mea legată de examenul de bacalaureat. De ce vorbesc acum despre asta? Pentru că nu am mai dat la Jurnalism, ci la Litere, şi peste patru ani (după ce, graţie bacului traumatizant, n-am avut nici o restanţă!), după un masterat şi un doctorat, iată-mă: sînt şi eu profesor. Elevii mei sînt şi ei în faţa bacului.

Anul acesta însă am refuzat să mai merg la bacalaureat ca examinator. Din două motive. Pe unul dintre ele cred că l-am expus deja. Al doilea – nu mai sînt capabilă de compromisuri. Anul trecut am avut prima şi ultima experienţă ca profesor examinator pentru proba orală de limba şi literatura română. Sîntem chemaţi duminica (cu o zi înainte de începe-rea concursului) pentru „prelucrare“. Prelucrarea regulamentului. Preşedintele comisiei, un universitar din provincie (Craiova, parcă), ne roagă „să fim atente, să nu se creeze probleme de nici un fel“ (?!). Cam ambiguu, nu?

A doua zi, începe examenul. Elevii au venit în uniforme, puţin emoţionaţi, dar păreau să se fi pregătit (a nu se înţelege că erau de 10, dar se vedea că nu neglijaseră materia). Nu trece o oră şi primim vizita unei secretare care îi şopteşte ceva colegei mele. O întreb din priviri ce voia. „Eleva asta (şi pune degetul pe listă) e fiica nu ştiu cui... şi zice că a învăţat, da’ că e puţin emotivă...“. „Şi?“, fac eu neînţelegînd unde bate. „Şi cică merită 10.“ Copila avea un subiect simplu, ceva legat de un roman de-al lui Rebreanu, mi se pare că despre expunerea subiectului. Dar ea nu citise romanul, ci un rezumat. Peste alte douăzeci de minute, primim chiar vizita preşedintelui comisiei. Urma să fie ascultat băiatul cuiva. Şi ca să se asigure că va primi 10, rămîne în sală cît timp e ascultat. Copilul se poticnea, scena era penibilă. Preşedintele, imperturbabil. Atunci mi-am jurat că e ultima oară cînd merg la bac.

Dar experienţele mele neplăcute legate de „să fii atentă cu X, cu Y“ nu s-au terminat aici. Anul acesta, în ultima zi a anului şcolar, cînd toată lumea se pregătea de serbare, primesc la şcoală vizita tatălui unui elev. Acelaşi care, cu o zi înainte, mă rugase „să-l salvez, să fac ceva“. Adică să-i pun fiului patru note de 10. De atîta avea nevoie ca să promoveze şi să intre în bac. „Dar ştiţi că are foarte multe absenţe? (Tatăl obţinuse o scutirică foarte bine ticluită, avizată medical, deşi elevul absenta cînd avea chef, de exemplu la mijlocul programului dintr-o zi.) A rămas corigent pe primul semestru cu media 4, de ce nu aţi încercat atunci să luaţi măsuri?“ Văzînd că nu are sorţi de izbîndă, devine iritat: „Da’ nu-nţeleg ce aveţi de cîştigat dacă nu intră în bac?!“. Şi tonul acesta nu reprezintă nimic în comparaţie cu acela din ziua următoare, cînd află că fiul mult protejat a rămas corigent la română. Sînt chemată în faţa cancelariei de acelaşi tată, care îmi şopteşte de această dată (pentru că oamenii care se ocupă cu securitatea erau la doi paşi) pe un ton tăios: „Discuţia noastră nu se va termina aici. O să am grijă să ne mai întîlnim, veţi mai auzi de mine...“. Mai tîrziu aveam să aflu că lucrează la SRI. Probabil de acolo şi-a însuşit abordarea aceasta. Mă întreb dacă profesoara de geografie a avut parte de aceeaşi vizită, pentru că nici la materia dumneaei nu promovase. Şi mai am o nedumerire: avînd atîtea absenţe, cum de a reuşit totuşi să promoveze la celelalte discipline? Oricum, Andrei, căci acesta e numele lui, nu e singurul pe care nu l-a interesat româna înainte de bacalaureat. Am fost şocată de doi elevi cărora, cu o săptămînă înainte de încheierea anului şcolar, le-am mai dat o şansă: încă o lucrare. Au masacrat lumea Moromeţilor. Marin Preda s-ar răsuci în mormînt. Citez: „moromeţi e un roman interbelic“. Sau „Ana Baciu, fica lui Ştefan Ghiorghidiu...“. Slavă Domnului că asemenea exemplare există în număr redus (dar ele există, să ne înţelegem, la fiecare clasă)!

Citeste mai departe
http://www.romaniaculturala.ro/articol.php?cod=10497

luni, 1 iunie 2009

De ce scoala romaneasca demotiveaza elevii ?Cat invata un elev european?Solutii pentru reformarea sistemului de invatamant

Pentru a gasi raspunsuri la aceste intrebari vizionati emisiunea "Din curtea scolii"
http://212.54.100.83/webcast/WebPlayer2.php?file=rtmp://perthro.tvr.ro/rec/DATA-2009-05-26-22-54.flv&name=Din curtea scolii
avand ca invitati pe:Prof univ.dr in psihologie Adrian Necolau-Univ Al.Ioan Cuza Iasi, cercetator Cornel Radu-Institutul de Microtehnologie , Prof .Florian Colceag IRSCA Gifted Education, prof.Vlaston Stefan presedinte EDU CER.

Emisiune moderata de Catalin Sava, producator Adrian Banuta,TVR1


sâmbătă, 23 mai 2009

Subiectele ptr.tezele unice nu sunt inginerie spatiala

Joi seară, Mircea Badea s-a arătat indignat faţă de greşelile celor care au redactat subiectele pentru tezele unice naţionale. La proba de Istorie, aceştia au comis o nouă eroare, similară cu cea întâlnită şi în cazul tezei unice la Limba şi literatura română.
Într-unul dintre subiectele tezei unice a fost încurcată Armata I a României cu Armata a II-a. Mai exact, în textul cerinţei se vorbeşte despre Armata a II-a a României, în timp ce întrebarea se referă la Armata I.

"Ce ţară suntem noi să se greşească pe bandă rulantă subiectele la teză? Trebuie doar să scrii pe hârtie un subiect care să nu fie greşit, atât. Deja nu mai e nesimţire, e prostie din aia proastă. I-aş da pe toţi afară", a spus Mircea Badea.
"Deci un subiect simplu este scris pe un bileţel din trei fraze maxim. Cum e posibil să greşeşti? Nu trebuie să trimiţi rachete pe lună, trebuie doar să scrii cu pixul. De ce-i plătim noi din bani publici, cum să nu fii în stare să scrii un subiect corect la tezele naţionale, e atât de complicat?",
a mai spus Mircea Badea. sursa "Antena3"
vezi video
http://www.antena3.ro/stiri/antena3ro/lumea-lui-mircea-badea-subiectele-pentru-tezele-unice-nu-sunt-inginerie-spatiala_72052.html

Parintii cer demiterea conducerii CNCEIP

BUCUREŞTI / 09:41, 22.05.2009
Părinţii cer ministrului Educaţiei să reevalueze toţi angajaţii din cadrul Centrului Naţional pentru Curriculum şi Evaluare în Învăţământul Preuniversitar (CNCEIP) şi să demită conducerea acestuia, după ce în teza la Istorie susţinută, joi, a fost semnalată o greşeală.
Federaţia Naţională a Asociaţiilor de Părinţi - Învăţământul Preuniversitar îşi exprimă îngrijorarea faţă de greşelile repetate în redactarea tezelor cu subiect unic ale Centrului Naţional pentru Curriculum şi Evaluare în Învăţământul Preuniversitar (CNCEIP), potrivit unui comunicat remis, vineri, de Federaţie.
Reprezentanţii Federaţiei atrag atenţia asupra faptului că, după eroarea anterioară, de la teza la Limba română susţinută în 7 mai, au solicitat demiterea "specialiştilor" din cadrul CNCEIP.
"Greşeala s-a repetat şi vom vedea, probabil, alţi doi «sacrificaţi» care vor încerca să spele de ruşine un întreg Centru plătit din banii noştri, ai contribuabililor. Aceştia se vor întoarce la catedră şi alti zeci de copii vor fi sacrificaţi. Şi nu este vorba numai de erori", susţine Federaţia.
Potrivit reprezentanţilor acesteia, subiectul tezei de Istorie a fost compelx, "conţinând cerinţe pentru care copiii sunt pregătiţi abia în liceu".
"Se gândesc oare aceşti «specialişti» că poate au o vină, morală, pentru sinuciderea unui copil? Greşelile repetate ne fac să credem că aceşti «specialişti» de frunte au următoarele obiective: discreditarea MECI şi implicit a şcolii româneşti şi desconsiderarea şi tratarea cu dispreţ a profesorilor de la catedră, a elevilor şi părinţilor. Elevilor nu le este permisă ataşarea unei erate la nicio teză! Şi plătesc, unii, chiar cu viaţă!", atrage atenţia Federaţia părinţilor.
În aceste condiţii, aceasta cere public ministrului Educaţiei reevaluarea tuturor angajaţilor din cadrul CNCEIP şi demiterea conducerii acestuia.
Eroarea de la teza la Istorie a constat în faptul că în loc de "Armata II" a apărut "Armata I".
Subiectul pentru teza unică la Istorie a fost corectat de şase persoane, respectiv de trei inspectori care concep subiectele, de un inspector de specialitate care le supervizează, de un drector de evaluare şi de directorul Centrului Naţional de Curriculum şi Evaluare
,
Cristian Mirescu.
http://www.mediafax.ro/social/parintii-cer-ministrului-andronescu-reevaluarea-angajatilor-cnceip-si-demiterea-conducerii.html?1688;4435917
Eroare în subiectul tezei unice la Istorie
Ministrul Educaţiei, Ecaterina Andronescu, declara, în 11 mai, că a cerut verificarea tuturor subiectelor pentru tezele cu subiect unic la Matematică, Istorie şi Geografie, după incidentul de la Limba română din 7 mai, când în subiect au fost inversate două nume ale personajelor dintr-o schiţă de Caragiale.
"I-am cerut domnului Mirescu (directorul general al Centrului Naţional pentru Curriculum şi Evaluare în Învăţământul Preuniversitar - n.r.) să doarmă la serviciu, să verificare toate subiectele pentru tezele următoare. Am anunţat încă de vineri că nu vom tolera nicio greşeală", declara ministrul Educaţiei, Cercetării şi Inovării.
În ciuda acestui avertisment, eroarea de la teza la Istorie este cea de-a doua din această sesiune de examinare, după cea semnalată în 7 mai, când a fost susţinută teza la Limba română.
Subiectul la Istorie, verificat de şase persoane, inclusiv de directorul general Cristian Mirescu
Subiectul pentru teza unică la Istorie a fost corectat de şase persoane, respectiv de trei inspectori care concep subiectele, de un inspector de specialitate care le supervizează, de un director de evaluare şi de directorul Centrului Naţional de Curriculum şi Evaluare, Cristian Mirescu.
Potrivit unor surse din MECI, subiectele la Istorie au fost verificate de inspectorul de specialitate Rodica Tudorică.
La teza cu subiect unic pe semestrul al II-lea, clasa a VIII-a, subiectul cu nr. II conţine următorul text: "În vara anului 1917, românii au desfăşurat un atac la Mărăşti şi două lupte de apărare la Mărăşeşti şi Oituz, în Moldova. La 11 iulie 1907 a început bătălia de la Mărăşti prin atacul desfăşurat de Armata II română împotriva trupelor germane şi austro-ungare. După o săptămână, Armata I română comandată de generalul Al. Averescu şi ajutată şi de trupe ruseşti a obţinut victoria cucerind 30 de localităţi din zonă".
Subiectul mai continuă cu trei paragrafe.
Greşeala este în fraza "după o săptămână, Armata I română comandată de generalul Al. Averescu şi ajutată şi de trupe ruseşti a obţinut victoria cucerind 30 de localităţi din zonă"
Inadvertenţa constă în faptul că în loc de Armata II apare Armata I.
Citeşte şi:
Subiectul cu numărul 5 la teza la Istorie sau Geografie
Responsabilii pentru eroarea din teza cu subiect unic au demisionat
Andronescu: Greşeala de la teza cu subiect unic ar fi putut fi făcută în mod voit
http://www.mediafax.ro/social/eroare-in-subiectul-tezei-unice-la-istorie.html?1688;4431728

marți, 2 decembrie 2008

Premiile Nobel pentru fizica si chimie 2008


Yoichiro Nambu, Makoto Kobayashi şi Toshihide Maskawa sunt câştigătorii Premiului Nobel pentru Fizică 2008.

Premiul le-a fost acordat pentru lucrările legate de fizica particulelor ce au stat la baza formării Universului acum 14 miliarde de ani, potrivit comunicatului emis de Comitetul Nobel. Lui Nambu i-a fost acordat premiul Nobel pentru descoperirea mecanismului de distrugere spontană a simetriei în fizica subatomică. Cercetătorii japonezi Makoto Kobayashi şi Toshihide Maskawa au primit premiul Nobel pentru descoperirea originii distrugerii simetriei care dovedeşte existenţa a cel puţin trei familii de quarcuri în natură.
În 2007 Premiul Nobel pentru Fizică le-a fost acordat cercetătorilor Albert Fert (francez) şi Peter Grünberg (german), pentru descoperirile lor în domeniul magnetorezistenţei gigantice.

Pasiune pentru simetrie
Faptul ca lumea noastra nu se comporta perfect simetric este rezultatul abaterilor de la simetrie la un nivel microscopic. Inca din 1960, Yoichiro Nambu a formulat descrierea matematica pentru ruperea spontana a simetriei in fizica particulelor elementare. Ruperea spontana a simetriei mascheaza ordinea naturii sub o aparenta invalmaseala. S-a dovedit a fi extrem de folositoare, iar teoria lui a patruns prin Modelul Standard al fizicii particulelor elementare. Modelul unifica intr-o singura teorie cele mai mici caramizi ale materiei si trei din cele patru forte ale naturii.


Yoichiro Mambu a primit 1/2 din Premiul Nobel pentru Fizică pe 2008 pentru formularea matematică a ruperii spontane de simetrie în fizica particulelor elementare. El este cetăţean american de origine japoneză.
Ruperea spontana a simetriei studiata de Nambu difera de ruperea simetriilor descrisa de Makoto Kobayashi si Toshihide Maskawa. Aceste evenimente spontane par sa fi existat in natura inca de la inceputul Universului si a fost o mare surpriza atunci cand au aparut pentru prima oara in experimente cu particule in anul 1964. Abia in ultimii ani oamenii de stiinta au confirmat pe deplin explicatiile oferite de Kobayashi si Maskawa in 1972. Pentru aceasta munca ei primesc Premiul Nobel pentru Fizica. Ei au explicat ruperea simetriei in cadrul Modelului Standard, dar necesita ca Modelul sa fie extins la trei familii de cuarci. Aceastea prezise, noi cuarci ipotetici au aparut in experimentele fizice. In 2001, cele doua detectoare de particule BaBar la Standford, SUA si Belle la Tsukuba, Japonia au detectat in mod independent unul de celalalt, ruperea simetriei. Aceste rezultate au fost exact cele prezise de Kobayashi si Maskawa cu trei decade in urma.

Makoto Kobayashi a primit 1/4 din Premiul Nobel pentru Fizică pe 2008 pentru descoperirea că există cel puţin trei familii de cuarci, folosind ruperea simetriilor elementare din fizica particulelor.

Toshihide Maskawa a primit 1/4 din Premiul Nobel pentru Fizică pe 2008 pentru descoperirea că există cel puţin trei familii de cuarci, folosind ruperea simetriilor elementare din fizica particulelor.Ruperi ale simetriei de acelasi fel dar neexplicate pana in prezent stau in spatele aparitiei cosmosului prin Big-Bang acum aproximativ 14 miliarde de ani. Daca au fost create cantitati egale de materie si antimaterie ar fi trebuit sa se anihileze una pe cealalta. Dar acest lucru nu s-a intamplat, a fost o mica deviatie de o extra particulă de materie la 10 miliarde de particule de antimaterie. Aceasta rupere a simetriei pare sa fi dus la supravietuirea Cosmosului. Intrebarea 'cum anume s-a intamplat aceasta?' ramane inca fara raspuns. Poate noul accelerator de particule LHC de la CERN din Geneva va descoperi cateva dintre misterele care continua sa ne nedumereasca.
Declaraţia de presă oficială a Comitetului Nobel a fost tradusă pentru http://www.stiintaazi.ro/ şi http://www.fizicaparticulelor.ro/ de Teodora Dan. O puteţi citi în original la NobelPrize.

sursa http://www3.fizicaparticulelor.ro/
Roger Tsien, Martin Chafle (americani) şi Osamu Schiomura (japonezi) au câştigat Premiul Nobel pentru chimie. Cei trei oameni de ştiinţă au fost premiaţi pentru cercetările din domeniul proteinelor, potrivit comunicatului Comitetului Nobel. Laureaţii au descoperit proteina fluorescentă verde (GFP), observată pe meduze şi considerată esenţială în dezvoltarea biochimiei. Cu ajutorul acesteia, cercetătorii au dezvoltat tehnici de urmărire a unor procese invizibile în trecut, precum dezvoltarea celulelor nervoase în creier şi răspândirea celulelor canceroase. "Această proteină a devenit unul dintre cele mai importante instrumente ale bioştiinţei contemporane", se precizează în comunicat. sursa Antena3
Zeci de mii de proteine diferite se găsesc într-un organism viu, controlând până la cel mai mic detaliu procese chimice importante. Dacă această masinărie proteică functioneaza gresit, de obicei duce la îmbolnăvire. De aceea era foarte important pentru biostiintă să găsească rolul diferitelor proteine în corp.
Premiul Nobel în Chimie de anul acesta răsplateste descoperirea initiala a GFP si o serie de dezvoltări importante care au condus la folosirea acestei proteine ca o unealtă de etichetat în biostiintă. Folosing tehnologie ADN cercetătorii pot conecta GFP cu alte proteine interesante care altfel ar fi invizibile. Acest marcator strălucitor le permite să observe miscarea, pozitiile si interactiile dintre proteinele etichetate.
Cercetătorii pot de asemenea să urmarească soarta diferitelor celule cu ajutorul GFP: daunele aduse celulelor nervoase în timpul bolii Alzheimer sau cum sunt create celulele beta producătoare de insulină, în pancreasul unui embrion în cercetare. Într-un experiment spectaculos cercetătorii au reusit să eticheteze cu un caleidoscop de culori, diferite celule nervoase din creierul unui soarece.
Povestea din spatele descoperirii GFP are in rolul principal cei trei Laureati ai Premiului Nobel :
Osamu Shimomura a izolat pentru prima oară GFP din meduza Aequorea Victoria, care pluteste în curentul de pe coasta de vest a Americii de Nord. El a descoperit că această proteină stralucea într-un verde deschis sub lumina ultravioletă.http://www.stiintaazi.ro/index.php?option=com_content&view=article&catid=105:chimie&id=612:premiul-nobel-pentru-chimie-pe-2008-pentru-proteina-verde-fluorescenta-&Itemid=58


Fizicienii laureaţi în ultimii ani Francezii Luc Montagnier şi Francoise Barre-Sinoussi au primit luni Premiul Nobel pentru Medicină, pentru descoperirea HIV. Această recunoaştere pune capăt unei îndelungate dispute cu privire la paternitatea descoperirii, revendicată şi de americanul Robert Gallo, comentează Reuters. În 1987, Montagnier şi Gallo s-au acuzat reciproc că au lucrat cu mostre contaminate şi a fost nevoie de negocieri la nivel de şefi de stat pentru a convinge cele trei institute de cercetare implicate să împartă drepturile de autor.Cei doi francezi împart premiul cu germanul Harald zur Hausen de la Universitatea din Duesseldorf, cel care a descoperit papilomavirusul, care cauzează cancerul de col uterin. Fost director al Centrului de cercetare oncologică german, Zur Hausen şi-a început cercetările în anii ‘70, folosind eşantioanele prelevate pentru biopsii.
Din istoria Premiului Nobel
Economistul american Leonid Hurwicz a devenit, în 2007, cel mai vârstnic laureat Nobel, la 90 de ani, în timp ce britanicul Lawrence Bragg a câştigat Nobelul pentru fizică la numai 25 de ani, în 1915, împreună cu tatăl său.Numai 5% din laureaţi sunt femei Franţuzoaica Marie Curie şi americanca Maria Goeppert Mayer au luat premiul pentru fizică în 1903, respectiv 1963. 12 premii pentru pace şi 11 pentru literatură au revenit femeilor.Nobelul a fost refuzat de două ori: de către scriitorul francez Jean Paul Sartre, în 1964, pe motiv că nu doreşte ca “autorul să se transforme în instituţie” şi de vietnamezul Le Duc Tho, în 1973. El a refuzat premiul pentru pace primit împreună cu secretarul de stat american Henry Kissinger, motivând că în ţara sa nu este pace... sursa http://www.adevarul.ro/articole/nobelul-pentru-fizica-impartit-de-sua-si-japonia.html