duminică, 13 aprilie 2008

BACALAUREAT 2008-Comunicat EDU CER

Asociatia Profesionala Pentru Educatie si Cercetare - EDU CER http://www.educer.ro/
Bucuresti, 12 aprilie 2008
EXAMENUL DE BACALAUREAT 2008

De 1 martie 2008, elevii din clasa a XII-a au primit de la Ministerul Educatiei un martisor otravit: subiecte pentru bacalaureatul 2008 pe o structura noua si mult mai dificile decat cele din anii trecuti. Asa de grele incat incurca si o parte dintre profesori. Recenta modificare a subiectelor reduce cel mult cu 10-15% gradul de dificultate al acestora.

In ce constau erorile Ministerului:

In lipsa unui examen de admitere la liceu riguros, care sa selecteze pentru profilul real doar pe acei elevi care au talent si se dovedesc performanti in studiul disciplinelor stiintifice, au ajuns sa studieze la acest profil, in special la matematica-informatica, circa 40-45% dintre elevi, fata de 15-20%, care ar avea in mod cert o inteligenta teoretica, abstracta, inclinata spre conceptual. Ceilalti 25%, aproximativ 60.000 de elevi, n-au alta vina decat aceea ca au aspirat prea sus, fara ca nimeni sa le spuna ca gresesc.


Orientarea si consilierea profesionala din gimnaziu este de proasta calitate, sau inexistenta. In tari europene, inaintea intrarii la liceu, elevii si parintii primesc o fisa individuala cu recomandari, care le propune un traseu individual de invatare, apropiat personalitatii fiecaruia. In majoritatea gimnaziilor noastre asa ceva nu se intampla. Mai mult, o evaluarea aberanta, cum a fost aceea produsa prin tezele unice, deformeaza imaginea elevilor despre ei insisi si a parintilor despre copiii lor. Ce sa creada parintii cand copiii lor au primit 10 la tezele unice? Ca au in casa niste genii, de care nici ei n-aveau habar.


Listele cu subiectele pentru bacalaureat, o initiativa buna, care limiteaza volumul de itemi cerut elevilor, trebuie propuse cand elevii sunt in clasa a IX-a, pentru ca acestia sa-si aleaga traseul educational in cunostinta de cauza. Cu 2-3 luni inainte de examen, nu mai au nimic de facut. Explicatia Ministerului ca problemele si exercitiile sunt cuprinse in programe, este falsa. In primul rand ca programele s-au simplificat si era normal ca si subiectele propuse sa fie mai simple, nu mai complicate. In al doilea rand este stiut ca, la matematica cel putin, pe baza acelorasi programe se pot face exercitii si probleme oricat de grele, inclusiv pentru olimpiade.

Listele cu itemi pentru examene trebuie eleborate prin consultarea cu partile interesate, elevi, profesori, parinti, cadre universitare, sindicate, cu mult timp inaintea examenelor. In locul acestei proceduri democratice, s-a ales calea “laboratorului secret” de la minister, care se considera, ca deobicei, a toate stiutor si stapanul destinelor elevilor, iar punerea subiectelor in dezabatere publica, cu doar 2 luni inainte de examen, face ca orice posibile schimbari sa ramana fara efect, nemaifiind timp de studiu a celor 1800 de itemi propusi, doar la disciplina matematica.

La disciplinele tehnice nu exista manuale pentru modulele nou introduse la bacalaureat si elevii nu au cum sa se pregateasca.


Listele cu subiecte de examen trebuie sa tina cont de calitatea invatamantului din ultimii ani, a resursei umane si conditiilor materiale in care se desfasoara. A cere acum elevilor sa performeze la examene, precum colegii lor din Finlanda sau Germania, fara sa fi avut conditiile acestora, este cel putin o dovada de cinism.


Fata de toate aceste obiectii de bun simt, nu ne ramane decat sa ne intrebam daca interese de natura financiara nu pervertesc si aceste examene, asa cum au facut cu educatia ultimilor 18 ani: editarea si vanzarea de culegeri cu rezolvarile problemelor, care au aparut deja in librarii, cresterea exploziva a pietei meditatiilor, umflarea sumelor destinate ”protocolului” pentru cumpararea indulgentei examinatorilor si comisiilor de examen. Desi Ministerul o neaga, se banuieste de catre profesori si elevi ca autorii subiectelor pentru examene sunt in mare masura colaboratori ai editurilor specializate in carti adresate elevilor, interesul acestora in vanzarea culegerilor de rezolvari fiind evident.


Prin modificarea succesiva a legislatiei, chiar si elevii de la ruta progresiva, profesionala, care nu au luat examenul de capacitate sau teste nationale, se pot prezenta la bacalaureat (aproximativ 15.000 de elevi). Cu un curriculum teoretic redus, dar si cu sarcini de instruire tehnica, teoretica si practica foarte mari, este greu de presupus ca acesti elevi au acumulat suficiente cunostinte teoretice pentru a rezolva actualele subiecte propuse. Daca ar fi stiut din timp ce-i asteapta, probabil n-ar fi consumat timp, bani si energie, pentru un obiectiv, bacalaureatul, imposibil de atins.


Este foarte bine ca Ministerul sa ridice stacheta examenelor, pentru ca acestea sa fie recunoscute la nivel european, dar dupa indeplinirea conditiilor enumerate mai sus, nu inaintea indeplinirii lor! In principal, examenul de bacalaureat trebuie diferentiat, adaptat filierei si profilului urmat, pentru ca nu toti elevii vor urma o cariera care sa presupuna cunostinte matematice la nivel de elite, de exemplu. In caz contrar, elevii se vor adapta situatiei si vor trece examenele pe sub stacheta.

In concluzie, in momentul de fata, circa 75.000 de elevi, aflati in filiera teoretica sau ruta progresiva, profesionala, au doua alternative: fie isi vad naruite proiectele de viitor, prin pierderea examenului de bacalaureat, fie vor incerca sa-l fraudeze. E grav cand autoritatea statului le ofera doar aceste doua variante.

Presedintii comisiilor de bacalaureat sunt universitari, motivati ca universitatile sa incaseze taxe de la viitori studenti, elevii, parintii, profesorii, directorii, inspectorii, toti sunt interesati ca examenul de bacalaureat sa fie promovat de cat mai multi elevi. Putem presupune ca, datorita conditiilor create, vom asista la o mare frauda nationala, spre bucuria celor care vor profita material din aceasta, dar spre rusinea sistemului nostru de invatamant.

Nici n-ar fi o noutate. Dupa vanzarea subiectelor de bacalaureat la taraba, in piata publica, dupa ce ziaristi au “preluat” subiectele, inca secrete, de la Minister, dupa fraudarea tezelor unice in proportie de 35-40%, inca o frauda nu mai conteaza. Ministerul Educatiei va nega cu vehementa evidenta, va cere dovezi, in buna traditie a folclorului romanesc: “ ce stie tot satul nu stie barbatul si mai vrea si dovezi”!


Prof. Stefan VLASTON

PRESEDINTELE ASOCIATIEI EDU CER

Tel. 0722.802.165

Un comentariu:

prof spunea...

Am fost in Franta cu o bursa. In cursul vizitei la un liceu (cu 2600 de elevi) am aflat ca elevii de la filiera PSI ( preparare stiintifica ) studiau: 2 ore de franceza, 2 ore de de limba straina, 10 ore de fizică chimie, 10 ore de matematica, 4 ore de stiinte ingineresti. La noi, numarul de ore de stiinte exacte este la mai putin de jumatate.
De ce? Pentru ca traim in secolul tehnologiei si nu dorim sa avem oameni bine pregatiti? Pentru ca viitorii nostri cetateni sa constituie o forta de munca fizica?
Un elev care doreste sa studieze o universitate cu profil real cred ca ar fi mult mai bine si temeinic pregatit daca ar studia la scoala 10 ore de matematica si 10 ore de fizica si chimie si nu ar mai fi necesar sa-si completeze cunostintele prin atat de multe meditatii particulare. Dreptul legal la educatie este incalcat pentru cei care nu isi permit meditatii particulare pentru fixarea si completarea cunostintelor.
Consider ca ar fi necesar sa se modifice planurile de invatamant in favoarea elevilor. Un elev bine pregatit in scoala nu-si va cumpara niciodata bacalaureatul sau licenta. Sper ca cineva sa se gandeasca si la viitorul copiilor nostri.